#mediclaraport Col.dr.Ioana-Ruxandra Ştefănescu: Astmul, o afecţiune relativ frecventă; efortul, frigul, infecţiile virale - printre condiţiile declanşatoare

Astmul este o afecţiune relativ frecventă, creşterea numărului de cazuri fiind cauzată de expunerea la noxe respiratorii determinate de poluare, afirmă col.dr. Ioana-Ruxandra Ştefănescu, medic primar pneumologie la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Carol Davila.

Potrivit acesteia, gradul de răspândire al astmului a crescut în mod semnificativ începând din 1970, iar conform statisticilor din 2011 erau afectate 235-300 milioane de oameni la nivel global, incluzând aproximativ 250.000 de decese.

''La noi frecvenţa este între 5 şi 7%, cu un raport între bărbaţi şi femei aproximativ egal la vârsta adultă, în timp ce la copii predomină la băieţi. Unele persoane diagnosticate la vârsta copilăriei pot deveni asimptomatice la adolescenţă. La vârsta adultă însă pot reapare crizele astmatice. Dacă boala apare la vârsta adultă, rar se poate obţine o remisiune totală'', spune medicul.

Dr. Ioana-Ruxandra Ştefănescu atrage atenţia că printre modificările resimţite de bolnav sunt tusea cu expectoraţie dificilă, vâscoasă şi aderentă, respiraţia şuierătoare (wheezing), senzaţia de "lipsă de aer" sau de "apăsare în piept".

''Astmul bronşic este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene declanşată de o multitudine de factori şi manifestată prin îngustarea reversibilă a căilor aeriene, creşterea secreţiei de mucus care devine aderent şi dificil de eliminat. Este o afecţiune cu evoluţie ondulantă, perioadele de criză alternând cu perioade de acalmie. Criza poate dura minute, ore sau chiar zile, după care pacientul poate fi complet asimptomatic. Simptomele sunt de regulă mai grave noaptea şi dimineaţa devreme sau ca urmare a expunerii la aer rece sau după exerciţiile fizice. La anumite persoane ce suferă de astm simptomele apar rar, ca reacţie la factorii declanşatori, în timp ce la altele simptomele pot fi persistente'', explică dr. Ştefănescu.

În ceea ce priveşte condiţiile declanşatoare ale crizelor de astm bronşic, medicul arată că sunt determinate de expunerea la alergeni din mediul înconjurător, aceştia fiind unul dintre motivele pentru care sunt mai frecvente primăvara, când expunerea la polenul diferitelor flori este mai mare.

''Sunt şi alte condiţii declanşatoare: efortul fizic, frigul, prezenţa refluxului gastro-esofagian netratat, infecţii virale sau bacteriene ale căilor aeriene. Afecţiunea este cronică, nu se vindecă, însă pot fi perioade de timp fără simptome şi în care să nu fie obligatorie administrarea tratamentului. Se crede că astmul este cauzat de o combinaţie de factori genetici şi de mediu, între care există interacţiuni complexe, încă incomplet înţelese. Pacientul astmatic are un răspuns modificat la diferiţii alergeni din mediul înconjurător cu care vine în contact în timpul respiraţiei, acesta are ceea ce numim teren atopic, adică predispoziţie la alergii. La unele persoane predispoziţia are şi transmitere genetică (mai mulţi membrii ai unei familii pot avea diverse boli atopice - dermatita, rinita, astm)'', adaugă ea.

Referindu-se la tratament, col.dr. Ioana-Ruxandra Ştefănescu spune că acesta este standardizat într-un program global şi cuantificat pe grade de severitate ale bolii. Totodată, ea arată că preparatele cu cortizon inhalator reprezintă prima alegere, la acestea adăugându-se bronhodilatatoare. De asemenea, mai arată medicul, pentru anumiţi pacienţi şi în anumite condiţii se poate folosi terapia biologică.

''Este inhalator pentru o dispunere mai bună şi eficientă la nivelul căilor aeriene şi scăderea riscului de reacţii adverse. Astmul este o boală inflamatorie, deci tratamentul cu preparate de cortizon inhalator reprezintă prima alegere. La acesta se adaugă bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune (12 - 24 ore) de asemenea cu administrare inhalatorie, în funcţie de stadializarea bolii. Tratamentul trebuie urmat o perioadă mai lungă de timp, chiar dacă pacientul a devenit fără simptome. Acesta trebuie să ştie că nu este corect să-şi întrerupă singur tratamentul, deoarece inflamaţia persistă în căile aeriene. Deşi crizele au dispărut, fără medicamente acestea vor reapărea. Medicamentele nu se vor opri brusc sau fără control medical. Dozele de tratament inhalator se scad treptat, conform ghidului terapeutic. În criză se administrează bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune'', detaliază dr. Ştefănescu.

În context, medicul atrage atenţia că cea mai frecventă cauză de apariţie a exacerbărilor este cea infecţioasă - viroze respiratorii, bronşite acute, pneumonii, etc -, dar mai pot fi implicaţi şi alţi factori, cum ar fi expunerea acută şi cronică la anumiti triggeri - fum, ceaţă, mucegai, substanţe chimice.

''În exacerbări de diverse cauze se pot folosi preparate cortizonice pe cale orală sau injectabile, antibiotice şi alte medicamente, dar numai sub control medical'', conchide col. dr. Ioana-Ruxandra Ştefănescu, medic primar pneumologie.