#mediclaraport Dr. Anamaria Ciubară, despre aşa-numita depresie postvacanţă, nostalgia după starea de bine

Starea de disconfort resimţită de majoritatea oamenilor la întoarcerea din concediu nu este o formă de depresie, ci mai degrabă o nostalgie după vacanţă, după starea de bine, iar manifestările acesteia apar preponderent la persoanele care nu sunt mulţumite sau cărora nu le place locul de muncă, spune conferenţiar universitar dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru.

"Este mult spus depresie postvacanţă. În general, putem vorbi de o stare de disconfort care apare în primele zile după începerea serviciului. Readaptarea la programul avut înainte de vacanţă poate fi uneori dificilă. Această readaptare poate fi însoţită de stări de oboseală, pierderea poftei de mâncare sau a interesului pentru muncă, sentimente de tristeţe sau nostalgie, dificultăţi în ceea ce priveşte îndeplinirea solicitărilor uzuale. Pentru a putea vorbi despre o depresie, ca diagnostic clinic, există o serie de criterii pe care aşa-numita depresie postconcediu nu le îndeplineşte", precizează medicul.

Psihiatrul susţine că ''readaptarea'' după concediu se face într-un ritm mai lent în cazul persoanelor care nu îndrăgesc locul de muncă.

"Putem spune că, de obicei, aceste manifestări apar preponderent la persoanele care nu sunt mulţumite sau cărora nu le place locul de muncă pe care îl ocupă. Există şi situaţii în care persoanele lucrează într-un domeniu care le place, dar atmosfera este prea stresantă şi din acest motiv pot exista unele simptome despre care am vorbit anterior. Pentru a putea vorbi de un sindrom depresiv propriu-zis, trebuie sa fie îndeplinite criteriile de diagnostic - durată, intensitate -, ceea ce nu este cazul în aşa-numita depresie postvacanţă. O altă situaţie, destul de rar întâlnită, este vulnerabilitatea preexistentă, când întoarcerea din concediu poate să declanşeze un puseu acut al sindromului depresiv. De cele mai multe ori este însă vorba doar de o nostalgie după vacanţă, după programul avut în concediu, starea de bine etc. În general, depinde foarte mult de fiecare caz în parte", explică dr. Anamaria Ciubară.

Potrivit medicului, nu există studii făcute în ţară care să aprecieze adaptabilitatea pe sexe la programul de lucru, dar, de obicei, femeile au un grad mai mare de adaptare la situaţii stresante.

''Nu există reguli pentru ca primele zile după concediu să fie unele uşoare. Reintrarea în ritm depinde de fiecare persoană în parte. Fiecare reacţionează diferit la stimuli stresori, cu grade diferite de intensitate. Prin urmare, şi adaptarea la aceşti factori este diferită. Dacă simptomele dispar repede, este vorba doar de acea nostalgie, dar dacă ele ajung să întrunească criteriile de diagnostic, atunci putem vorbi de un sindrom depresiv care a fost declanşat de întoarcerea în mediul stresant. Pe de altă parte, femeile sunt şi cele mai expuse la dezvoltarea unui sindrom depresiv, incidenţa depresiei la sexul feminin fiind net superioară faţă de sexul masculin", adaugă medicul.

Dr. Ciubară arată că în unele situaţii rememorarea activităţilor şi locurilor vizitate în concediu poate avea efecte favorabile iar disconfortul poate fi combătut, printre altele, cu plimbări după terminarea programului.

"În cazul persoanelor care nu sunt mulţumite de locul de muncă, aceste retrăiri pot accentua sentimentele de nemulţumire. De obicei însă, amintirea unor lucruri plăcute are efecte pozitive asupra psihicului. Pauzele în activitatea la serviciu, plimbările după terminarea programului, antrenarea în activităţi plăcute, un week-end cu prietenii pot fi soluţii pentru o mai bună readaptare. Alte persoane se adaptează mai uşor atunci când au activităţi mai intense, care împiedică amintirea zilelor de concediu", detaliază medicul.

Totodată, ea spune că alimentaţia echilibrată este un factor esenţial pentru menţinerea unei stări bune iar în cazul simptomelor din sfera psihiatrică, un aport echilibrat de nutrienţi, minerale şi vitamine are efecte favorabile.

"Este recunoscut faptul că anumite suplimente alimentare au efecte pozitive în combaterea stărilor de oboseală şi creşterea tonusului şi poftei de viaţă. Nu se poate face o recomandare generală privind intervalul dintre întoarcerea din concediu şi momentul începerii serviciului. Fiecare individ reacţionează diferit şi are activităţi diferite în vacanţă. Fireşte, atunci când vacanţa a presupus o deplasare lungă, cu diferenţe mari de fus orar, nu este indicat ca a doua zi să te întorci la muncă. Este necesară o perioadă de odihnă şi de readaptare la fusul orar obişnuit. De asemenea, atunci când o persoană se întoarce dintr-o excursie maraton, aşa cum organizează unele agenţii de turism, poate fi necesară o perioadă de odihnă înainte de începerea serviciului'', conchide dr. Anamaria Ciubară, admiţând că există şi persoane care imediat după vacanţă îşi reiau activitatea fără a avea nevoie de o perioadă de readaptare.