#mediclaraport Dr.Ciprian Constantin: Chirurgia bariatrică, pentru pacienţii obezi la care nu reuşesc dieta, exerciţiile, medicamentele

Obezitatea este o preocupare majoră şi în creştere în domeniul îngrijirii sănătăţii, excesul de greutate fiind asociat în mai multe studii cu scăderea supravieţuirii, avertizează dr. Ciprian Constantin, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Militar "Carol Davila'' din Bucureşti.

Mediul spune că pacienţii obezi trebuie să beneficieze de consiliere cu privire la dietă, stilul de viaţă, exerciţiul fizic şi obiectivele pentru gestionarea greutăţii, iar pentru cei care nu reuşesc ar trebui să fie luată în considerare chirurgia bariatrică.

''Din nefericire, subiecţii obezi sunt adesea expuşi la dezaprobare publică din cauza greutăţii lor, care afectează în mod semnificativ comportamentul lor psihosocial. Studii epidemiologice mari care au evaluat relaţia dintre obezitate şi mortalitate au observat că un indice de masă corporală mai mare (IMC) este asociat cu o rată crescută de deces cauzată de mai multe cauze, printre care bolile cardiovasculare, ceea ce este valabil mai ales pentru cei cu obezitate morbidă. Excesul de greutate a fost, de asemenea, asociat cu scăderea supravieţuirii în mai multe studii. Din nefericire, toţi pacienţii obezi (IMC - 30 kg / m2) trebuie să primească consiliere privind dieta, stilul de viaţă, exerciţiul fizic şi obiectivele pentru gestionarea greutăţii. Persoanele cu IMC - 40 kg / m2 şi cele cu IMC> 35 kg / m2 cu comorbidităţi legate de obezitate, care nu au reuşit dieta, exerciţiile fizice şi terapia medicamentoasă, ar trebui să fie luate în considerare pentru chirurgia bariatrică'', susţine medicul.

Referindu-se la pacienţii care au suferit o intervenţie chirurgicală bariatrică, dr. Ciprian Constantin arată că, în primele 24 de ore, priorităţile postoperatorii includ gestionarea durerii, scurgerile, greaţa şi vărsăturile, administrarea intravenoasă a lichidelor, igiena pulmonară.

''Pacienţii menţin o dietă cu conţinut scăzut de calorii lichide în primele câteva zile postoperatorii, care treptat se schimbă în regim alimentar moale solid în două sau trei săptămâni de la intervenţia chirurgicală bariatrică. Mai târziu, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru complicaţii postoperatorii. Hipertensiunea, diabetul, sindromul de dumping, tulburările gastrointestinale şi psihosomatice sunt printre cele mai importante afecţiuni medicale prezente'', explică medicul.

El mai arată că prevalenţa crescândă a excesului de greutate şi a obezităţii în mai multe ţări a fost descrisă ca o pandemie globală.

''Obezitatea poate fi considerată ca forţa motrice spre decesele premature. Aceasta creşte rampa pentru dezvoltarea diabetului zaharat, a hipertensiunii şi a NASH. American Heart Association a identificat obezitatea ca factor de risc independent pentru dezvoltarea bolii coronariene. Pentru a minimiza riscul cardiovascular postchirurgical, pierderea chirurgicală în greutate poate deveni o opţiune utilizată mai frecvent pentru a aborda obezitatea. În prezent, chirurgia bariatrică trece printr-o fază platou, prin urmare, managementul medical şi urmărirea pacienţilor care au suferit intervenţii chirurgicale bariatrice este o provocare'', subliniază medicul.

În ceea ce priveşte complicaţii nutriţionale şi gastro-intestinale după intervenţia chirurgicală bariatrică, dr. Constantin atrage atenţia că pot apărea deficienţe de fier, vitamină B12, folat şi vitamine solubile în grăsimi.

''Deficitul de vitamina D (...) poate duce la hiperparatiroidism secundar. Riscul de deficienţe nutriţionale depinde de pierderea ponderală postoperatorie, de procedura chirurgicală efectuată şi de respectarea de către pacient a urmăririi. Vărsăturile sunt frecvente după intervenţia chirurgicală bariatrică, dar trebuie să fie întotdeauna considerate a fi patologice până când se va dovedi altfel. Trebuie efectuată o examinare şi studii radiologice adecvate pentru a examina structura, stenoza stomelor sau hernia. (...) Adesea, ele pot fi rezultatul consumului de alimente sau al consumului rapid. Pacientul ar trebui să fie reeducat în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare şi să fie revizuit. (...) Mai mult de 30% dintre beneficiarii chirurgicali bariatrici au raportat o afecţiune intestinală înrăutăţitoare în perioada postoperatorie. (...) Există o incidenţă variabilă a sindromului de dumping după operaţia bariatrică. Sindromul de deturnare rămâne o "diagnosticare a coşurilor de deşeuri", prezentând, în general, includerea durerii abdominale precoce, diaree, greaţă, balonare, oboseală, înroşirea feţei, palpitaţii, hipotensiune şi sincopă după mese cu indice glicemic ridicat. Aceste simptome apar, de obicei, într-o oră de la masă. Simptome asemănătoare, care apar la două sau trei ore după masă, includ transpiraţia, palpitaţiile, foamea, tremurul, agitaţia şi sincopa'', explică medicul.

În acelaşi timp, el menţionează că tratamentul sindromului de deversare rapidă este, de obicei, o modificare directă a dietei, cu mici mese regulate care conţin proteine şi carbohidraţi cu un indice glicemic foarte scăzut.

''Tratamentul simptomelor care apar în două sau trei ore de la masă se bazează, de asemenea, pe aceleaşi modificări dietetice, cu obiectivul suplimentar de 2 sau 3 kg de creştere în greutate, ceea ce deseori elimină simptomele secundare faţă de cantitatea mică de rezistenţă crescută la insulină. Poate fi necesară farmacoterapia cu analogi de acarboză sau somatostatină, cu hrănire enterală tranzitorie necesară în cazurile severe. Există unele suprapuneri în sindroamele hipoglicemice asociate cu chirurgia bariatrică, cu un număr de mecanisme care contribuie probabil la fiecare. Hipertrofia beta-celulară legată de obezitate, care nu regresează complet după scăderea în greutate, cu dinamica îmbunătăţită a GLP-1 şi sensibilitatea periferică îmbunătăţită, toate contribuie, probabil, la fiecare sindrom. (...) Poate exista un răspuns exagerat de incretine la cei cu sindroame hipoglicemice. Cu toate acestea, măsura în care este implicat efectul incretinic poate varia în funcţie de sindrom şi de la caz la caz. Dacă un pacient postoperator prezintă sindromul de dumping sau hipoglicemia care nu răspunde la modificarea dietei sau la creşterea în greutate de 3 kg sau la caracteristici atipice, cum ar fi simptomele de repaus alimentar, este necesară o investigaţie completă a dinamicii insulinelor'', conchide dr.Ciprian Constantin.