Acid uric seric

Valori de referință:
  • Bărbați: 3,0-7,4  mg/dL
  • Femei: 2,1-6,3 mg/dL
  • Copii: 2,0–5,5 mg/dL
  • Nou-născuți: 2,0 – 6,2 mg/dL

Acidul uric este un produs chimic obținut din descompunerea purinelor, elemente chimice care intră în circuitul sangvin din alimentele ingerate și digerate sau din descompunerea naturală a unor celule din organism. Testul pentru analiza acidului uric seric denotă eficiența cu care organismul nostru produce și elimină acidul uric.

Marea parte a acidului uric este dizolvată în sânge, filtrată la nivelul rinichilor, iar apoi ajunge în urină. Există situații în care organismul fie produce o cantitate prea mare de acid uric, fie nu elimină destul de mult din acesta, fapt care duce la dezechilibre. Nivelul crescut al acidului uric poate fi asociat cu: guta (formă de artrită ce determină umflarea articulațiilor), scăderea sau creșterea numărului de celule (valabil în cazul unor tratamente ale cancerului) sau insuficiența renală. De asemenea, există posibilitatea unui nivel scăzut al acidului uric în sânge, ceea ce poate fi un semn al unor afecțiuni hepatice sau renale. (1), (2)

Când este recomandată determinarea acidului uric?

Determinarea nivelului de acid uric din sânge este recomandată în următoarele situații:
  • pentru diagnosticarea și monitorizarea gutei și a tratamentului pentru aceasta;
  • pentru a diagnostica litiaza renală;
  • pentru monitorizarea acidului uric la persoanele care urmează un tratament cu chimioterapie sau radioterapie;
  • pentru verificarea funcționării rinichilor după o leziune. (2)

Simptome care pot indica necesitatea măsurării acidului uric:
  • dureri și umflături la nivelul articulațiilor, care pot avea legătură cu guta;
  • dacă urmează să începeți ședințe de chiomioterapie sau urmați un astfel de tratament;
  • prezența calculilor renali;
  • istoric personal medical de gută. (2)

Pregătirea pacientului și procedura de analiză

Testarea acidului uric din sânge nu presupune măsuri speciale de pregătire a pacientului. Nu se consumă alimente sau lichide cu 4 ore înainte de prelevarea probelor de sânge și poate fi indicată întreruperea administrării unor anumite medicamente care ar putea interfera cu rezultatele analizei.

Astfel, este ideal ca recoltarea probelor pentru acest test să se efectueze à jeun sau pe cât posibil pacientul să nu mănânce înaintea recoltării. Unele medicamente (aspirina sau ibuprofen) pot influența rezultatele testului, de aceea este indicat să informați medicul dumneavoastră cu privire la medicamentele pe care le luați. (3)

Rezultatele testării pot interfera cu:
  • consumul de alcool;
  • medicamente ca aspirina sau ibuprofenul;
  • valori crescute de vitamina C;
  • substanțe de contrast utilizate în imagistică.

Procesul de prelevare a unei probe de sânge pentru testare poartă numele de venipunctură, de obicei de la nivelul încheieturii cotului. După recoltare se va aplica un tampon de vată și ușoară presiune pe zona de recoltare pentru a evita sângerarea. (2)

Metoda de analiză este dată de tehnica spectrofotometrică. Proba este procesată automat iar rezultatele sunt disponibile de obicei în 1-2 zile.

Riscurile acestei analize sunt foarte rare, singurele fiind asociate cu disconfortul din timpul prelevării de sânge, anxietatea de ace, amețeli, sângerări, hematoame (acumulări de sânge subcutanat ce cauzează umflătură și învinețire la locul prelevării), dureri cauzate de multiple puncții pentru localizarea venei și foarte rar infecții la locul puncției.

Interpretarea rezultatelor

Valori ridicate ale acidului uric

Acidul uric crescut în ser (hiperuricemie) poate indica:
  • creșterea aportului alimentar de purine;
  • gută;
  • diabet;
  • un efect advers al chimioterapiei;
  • leucemie;
  • hipoparatiroidie, o afectarea a funcției paratiroidelor;
  • afecțiuni renale sau pietre la rinichi;
  • mielom multiplu sau metastază canceroasă. (6)

Valori scăzute ale acidului uric

Acidul uric scăzut în sânge poate indica:

Sfaturi pentru pacienți

Un nivel ridicat al acidului uric nu se asociază de fiecare dată cu diagnosticul de gută. Medicul va decide care este cauza creșterii nivelului de acid uric din organism și va stabili astfel planul de tratament. Pentru stabilirea diagnosticului de gută sunt necesare și alte examinări clinice și paraclinice.

De asemenea, acidul uric poate fi măsurat în urină. În cazul în care nivelul acidului uric din sânge este crescut, o colectare a urinei de 24 de ore poate să indice dacă organismul produce o cantitate mai mare de acid uric decât cea necesară.

Trebuie ținut cont și de faptul că valorile acidului uric variază în funcție de sex, vârstă, alimentație sau factori genetici. (4)

Data actualizare: 14-09-2017 | creare: 14-09-2017 | Vizite: 9567
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Acid uric
  • Acidul uric joacă un rol activ în sindromul metabolic
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK