Alăptarea și alcoolul

Alăptarea și alcoolul

©

Autor:

Alăptarea și alcoolul
DeÅŸi consumul de alcool este contraindicat atât în timpul sarcinii, cât ÅŸi în timpul alăptării, efectele asupra copilului depind de mulÅ£i factori, dintre care cel mai important pare a fi cantitatea consumată.

Mult timp s-a vehiculat ideea că băuturile alcoolice ar fi benefice femeilor care alăptează, fie pentru că alcoolul ar ajuta la producÈ›ia unei cantități mai mari de lapte, fie pentru că ar liniÅŸti copilul agitat, ajutându-l să doarmă mai mult. Studiile recente au contrazis aceste idei din popor. Se pare că alcoolul în laptele matern nu este nici benefic, nici dăunător sugarului, iar mama se poate relaxa cu o băutură ocazională.

Consumul de alcool pe perioada alăptării

Când mama consumă alcool înainte de a alăpta, s-a observat că sugarul tinde să consume mai puÅ£in lapte.

Alcoolul acÅ£ionează la nivel neurologic, inhibând secreÅ£ia de oxitocină. Oxitocina este un hormon eliberat de glanda pituitară ca răspuns la stimularea mamelonului de către sugar. Cu cât stimularea este mai puternică (cu cât sugarul este mai înfometat), cu atât se secretă mai multă oxitocină; aceasta contractă celulele musculare din jurul glandelor mamare ÅŸi permite ejecÅ£ia laptelui. Astfel, diminuarea cantităţii de oxitocină determină o relaxare a glandei mamare, ce nu mai pompează suficient lapte.

Cantitatea de alcool consumată înainte de alăptare este direct proporÅ£ională cu intensitatea efectului: o cantitate mai mică sau egală cu 0, 5 g de alcool/kg corp (de exemplu, 0, 5 litri de bere pentru o femeie de 60 kg) are, în general, un efect nesemnificativ asupra ejecÅ£iei laptelui, în timp ce 2 g de alcool/kg corp blochează complet ejecÅ£ia laptelui ca răspuns la stimularea sugarului. (1)

Alcoolul este unul dintre drogurile cel mai rapid absorbabile (atinge nivelul maxim în sânge în mai puÅ£in de 15 minute), iar în lapte atinge nivelul maxim în 30 până la 90 de minute (30 când alcoolul a fost consumat pe stomacul gol, mergând până la 90 când a fost consumat cu alimente).

Eliminarea alcoolului din lapte are loc prin procesul de difuzie retrogradă. Din momentul în care alcoolul a ajuns în sânge, el începe să treacă prin difuzie în lapte. Concomitent, alcoolul difuzează ÅŸi retrograd, întrucât el trebuie să ajungă înapoi în sânge pentru a fi eliminat. Deci „mulgerea” sânilor ÅŸi aruncarea laptelui nu asigură puritatea laptelui produs ulterior. Câtă vreme va exista alcool în sânge, acesta va continua să treacă în lapte. Singura metodă de a asigura puritatea laptelui este ca mama să aÅŸtepte până când alcoolul este eliminat din organism.

Efectele alcoolului asupra sugarului

Este un fapt unanim recunoscut că alcoolul consumat de mamă în timpul sarcinii ajunge în proporÅ£ie semnificativă la făt, afectându-i grav dezvoltarea fizică ÅŸi mentală. Nu la fel stau lucrurile cu privire la sugari. AceÅŸtia primesc prin alăptare mai puÅ£in de 6% din cantitatea de alcool consumată de mamă. (4)

Etanolul este metabolizat în principal în ficat de enzima alcool-dehidrogenază, rezultând acetaldehida. Aceasta este componenta toxică a etanolului, cea care produce efectele dăunătoare – cefalee, greaţă, putând merge până la ciroză ÅŸi cancere în diverse zone ale tubului digestiv. S-a demonstrat că acetaldehida nu poate trece din sângele mamei în lapte, chiar ÅŸi atunci când există în cantităţi mari la mamă, astfel sugarul fiind protejat de efectele sale nocive. (5)

Multe dintre medicamentele administrate copiilor (chiar în secÅ£iile de Terapie Intensivă Pediatrică) conÅ£in etanol ca excipient; de multe ori, cantitatea de alcool pe care o primesc săptămânal aceÅŸti copii ajunge ÅŸi la 4 unităţi (o unitate standard americană este de aproximativ 14 g de alcool pur). Această cantitate pare importantă, având în vedere că limita recomandată pentru femei este de 7 unităţi pe săptămână. TotuÅŸi, nu s-au observat efecte negative asupra acestor copii.

Un procent semnificativ dintre copiii internaÅ£i pentru intoxicaÅ£ie cu etanol ÅŸi-au revenit complet. Au existat cazuri de copii mai mici de 18 luni cu nivelul alcoolului în sânge de peste 300 mg/dL (cantitate la care există un risc crescut de comă chiar ÅŸi la adulÅ£i). (6)


Există un caz menÅ£ionat frecvent în literatură, al unui sugar în vârstă de 4 luni, diagnosticat cu un sindrom asemănător sindromului Cushing din cauza alcoolului conÅ£inut în laptele mamei. După examinare, s-a descoperit că mama consuma peste 17 litri de bere săptămânal, pe lângă alte băuturi alcoolice. Din momentul în care mama a încetat consumul de alcool, copilul a început să se dezvolte normal. (4)

Efecte pe termen scurt

Dacă alcoolul a fost consumat cu puÅ£in timp înainte de alăptare, sugarul poate ajunge să consume cu până la 25% mai puÅ£in lapte. Alcoolul conferă laptelui o aromă specifică, ce poate fi simÅ£ită de sugar, însă nu aceasta este cea care îi determină să consume mai puÅ£in. Dacă laptele cu aromă de alcool îi este oferit copilului în biberon, se pare că acesta consumă chiar mai mult decât din laptele fără alcool. Problema rezidă, deci, în diminuarea cantităţii de lapte eliminat. (7)

De asemenea, consumul constant de alcool de către mamă, urmat de alăptare înainte ca alcoolul să fie eliminat, disturbă ritmul somn-veghe al copilului, observându-se o reducere semnificativă a somnului REM (cel în care au loc visele). (8)

Efecte pe termen lung

Un studiu a arătat că alcoolul în laptele mamei nu produce deficienÅ£e mentale, însă poate determina deficienÅ£e motorii în cazul consumului cronic (peste 75 g alcool pur/zi). Se pare că nu atât existenÅ£a alcoolului în lapte sau cantitatea lui, cât expunerea zilnică a copilului la acesta, are importanÅ£a cea mai mare în apariÅ£ia acestor efecte. Încă nu s-a studiat dacă acest efect persistă pe parcursul vieÅ£ii copiilor. (1)

Alcoolul din lapte nu are efecte asupra memoriei ÅŸi capacităţii de învăţare a copilului, dar se pare că acesta păstrează în memoria emoÅ£ională primele contacte cu alcoolul. Astfel, este posibil ca ulterior în viaţă copiii expuÅŸi la doze crescute de alcool, în mod cronic, să capete fie afinitate, fie aversiune faţă de alcool. Se pare că reacÅ£ia lor emoÅ£ională are legătură ÅŸi cu starea de spirit a mamei. Nu se poate, totuÅŸi, distinge clar între efectele alcoolului în lapte ÅŸi efectele psihologice asupra copilului ce observă comportamente alcoolice în familie. (8)

Pe lângă cantitatea de alcool consumată de mamă ÅŸi timpul scurs între consumul de alcool ÅŸi alăptare, alÅ£i factori ce influenÅ£ează efectele alcoolului asupra sugarului sunt:

  • vârsta sugarului (cu cât e mai mic, cu atât ficatul său metabolizează mai greu alcoolul; astfel, alcoolul îi va rămâne în organism mai mult decât unui adult, continuând să-ÅŸi exercite efectele);
  • tiparul alcoolic al mamei – consumul zilnic sau aproape zilnic de alcool, chiar ÅŸi în cantităţi mici, produce un stres continuu asupra copilului, care va produce un exces de cortizol (hormon specific stresului), cu efecte grave: scăderea imunităţii, obezitate, dezvoltare psihologică defectuoasă (manifestând mai târziu în viaţă anxietate, depresie, agresivitate, paranoia, probleme de memorie ÅŸi învăţare). (9)


Concluzii

Primele studii asupra acestui subiect încercau să contrazică ideea populară că alcoolul în timpul alăptării este nedăunător sau chiar benefic pentru copil. Acestea recomandau ca, pentru siguranţă, mama să se abÅ£ină de la consumul de alcool pe durata alăptării, întrucât datele obÅ£inute la acel moment nu erau concludente. În urma studiilor mai recente s-a observat că un consum ocazional de cantităţi moderate de alcool pe perioada alăptării nu are efecte asupra sugarului. Important este ca alcoolul să nu fie consumat cu puÅ£in timp înaintea alăptării, să nu fie consumat în cantităţi mari ÅŸi nici pe perioade lungi; vârsta copilului este, de asemenea, relevantă. Consumul de alcool pe perioada alăptării nefiind o contraindicaÅ£ie absolută, rămâne responsabilitatea mamei să decidă când, cât ÅŸi dacă va consuma alcool în această perioadă.


Data actualizare: 08-06-2019 | creare: 28-10-2009 | Vizite: 30742
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Alcoolul, femeile È™i disponibilitatea sexuală
  • MIT: O tărie consumată înainte de masă creÈ™te pofta de mâncare
  • MIT: Cafeaua combate mahmureala
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum