Alăptarea și fumatul

Alăptarea și fumatul

Laptele matern asigură sugarului, pe lângă nutrienții necesari (apă, carbohidrați, proteine, lipide, vitamine și minerale) și elemente care îi dezvoltă imunitatea: imunoglobuline, macrofage, limfocite, neutrofile, antioxidanți și hormoni – printre care insulina, eritropoietina (hormon ce stimulează formarea și dezvoltarea eritrocitelor), tiroxina (hormon tiroidian).

În același timp, prin laptele matern ajunge la sugar o mare parte dintre substanțele nocive ingerate sau inhalate de mamă, ca de exemplu nicotina. Fumatul pe perioada alăptării prezintă și riscul expunerii pasive a sugarului la fumul de țigară, ce conține substanțe mult mai dăunătoare decât nicotina – formaldehidă, plumb, monoxid de carbon etc.

Totuși, efectele benefice ale alăptării depășesc efectele nocive ale nicotinei transferate prin laptele matern, astfel încât, din 2001, Asociația Americană de Pediatrie a eliminat nicotina de pe lista substanțelor contraindicate pe perioada alăptării.


Fumatul în timpul alăptării

Consumul a peste 10 țigări pe zi scade producția de lapte, ceea ce de multe ori duce la înlocuirea laptelui matern cu laptele praf, pentru a asigura sugarului o cantitate suficientă de hrană; totuși, laptele praf nu contribuie la imunitatea copilului, iar trecerea prea timpurie la alimentația artificială va scădea rezistența acestuia la factorii de mediu (unul dintre acești factori de mediu fiind chiar fumul de țigară). Copiii mamelor ce fumează peste 5 țigări pe zi prezintă anumite comportamente (neliniște, plânsete) care le determină pe mame să înceteze alăptarea, considerând că laptele ar fi contaminat.

Chiar dacă unele mame fumează mai puțin în perioada alăptării decât obișnuiau înainte de sarcină, este foarte important să țină cont și de anumite reguli de igienă – de exemplu, evitarea fumatului în prezența copilului și evitarea alăptării până ce nicotina atinge niveluri acceptabile în lapte.

Riscurile determinate de laptele ce conține nicotină și de fumatul pasiv la care este expus sugarul sunt diferite, din două motive principale:

  • în primul rând, prin inhalarea fumului „secundar” (cel expirat de mamă) copilul primește o cantitate mai mică de nicotină decât prin lapte;
  • în al doilea rând, compușii toxici din fumul de țigară sunt absorbiți de mamă și metabolizați sau eliminați, neajungând în lapte.


Nicotina din laptele mamei are o concentrație de aproximativ 3 ori mai mare decât cea din plasma acesteia. Nivelul de cotinină (metabolitul principal al nicotinei) din urina sugarilor cu mame fumătoare este similar cu cel din urina adulților fumători. (1)

Mamele fumătoare au în general un volum scăzut de lapte, determinat de două mecanisme:

  • nicotina duce la scăderea concentrației de prolactină, ce cauzează diminuarea producției de lapte;
  • nicotina determină secreția de adrenalină, ce inhibă oxitocina (hormonul responsabil de eliberarea laptelui).

S-a confirmat faptul că sugarii nu refuză laptele cu aromă de tutun, deci este cert că diminuarea cantității de lapte ingerat de copil apare ca efect al nicotinei asupra producției și eliberării de lapte. (2)


Efectele fumatului asupra sugarului

Afecțiuni respiratorii

Principalul risc al fumatului mamei asupra sănătății copilului îl constituie creșterea susceptibilității acestuia la boli ale căilor respiratorii inferioare. Este mai plauzibil ca acest efect să fie cauzat de fumatul pasiv și nu de consumul laptelui matern, având în vedere că substanțele nocive ca formaldehida și acroleina nu se regăsesc în lapte. Totuși, in vitro, s-a demonstrat un efect inhibitor al nicotinei asupra imunității, ceea ce ar putea duce la o vulnerabilitate crescută la infecțiile respiratorii. (3)

Riscul de dezvoltare a afecțiunilor respiratorii în primul an de viață la copiii cu mame fumătoare s-a dovedit a fi de 7 ori mai mare în cazul copiilor hrăniți cu lapte artificial decât în cazul celor hrăniți cu lapte matern. Acest fapt, asociat cu respectarea anumitor reguli de igienă, sugerează că este de preferat ca mama să continue alăptarea, chiar și în cazul în care nu poate renunța la fumat. (4)

Aceste reguli constau în:

  • reducerea numărului zilnic de țigări;
  • evitarea fumatului în apropierea sugarului;
  • evitarea fumatului în mașină sau în spații închise în care este prezent sugarul;
  • alăptarea la minim 90 de minute după ultima țigară fumată (echivalent timpului în care nicotina atinge un nivel neglijabil în lapte); 
  • utilizarea unui purificator de aer în casă.


Există o „triadă de risc” (fumatul în timpul sarcinii asociat cu lipsa alăptării sau alăptarea mai puțin de 3 luni și infecțiile recurente ale căilor respiratorii inferioare în primele luni de viață) ce crește semnificativ riscul de apariție a astmului în primul deceniu din viața copilului. Alăptarea pentru mai mult de 3 luni diminuează urmările nocive ale fumatului prenatal asupra copilului și efectele pe termen lung ale infecțiilor recurente de căi respiratorii inferioare. (5)

Expunerea copilului la fumul de țigară din mediul înconjurător duce la creșterea frecvenței apariției astmului și la creșterea severității acestuia. Deși mecanismul nu este clar stabilit în prezent, relația cauzală este demonstrată de ameliorarea simptomelor în cazul copiilor astmatici asupra cărora s-a încetat expunerea la fum de țigară.

Într-un studiu s-a observat o diferențiere în funcție de sex a riscului de dezvoltare a astmului: fetele ale căror mame fuseseră fumătoare în timpul sarcinii și al alăptării prezentau un risc crescut de apariție a astmului în jurul vârstei de 14 ani. Efectul fumatului în timpul sarcinii s-a dovedit a fi mai semnificativ decât cel al fumatului în timpul alăptării. La băieți nu s-au observat asocieri de acest tip. (6)

Dezvoltarea unei preferințe pentru tutun

Fumatul mamei în primii ani de viață ai copilului crește riscul ca acesta să înceapă să fumeze în adolescență. Expunerea la nicotină în lichidul amniotic sau în laptele matern determină o creștere a numărului de receptori nicotinici ai copilului până la nivelul receptorilor unui adult fumător. Lichidul amniotic și laptele matern prezintă o aromă de tutun. Astfel, dincolo de efectele nicotinei asupra creierului în curs de dezvoltare al copilului, experimentarea timpurie a aromei de tutun poate determina o preferință pentru aceasta ulterior în viață (preferință regăsită în cazul majorității aromelor pe care copilul le simte în lichidul amniotic sau în laptele matern). În plus, copiii cu părinți fumători pot avea reacții diferite la tutun în funcție de contextul emoțional (pozitiv sau negativ) în care părinții fumează. (2)

Supraponderabilitate

Nicotina din laptele matern (în special în cazul femeilor care fumează mult) pare să fie asociată cu o creștere a riscului de supraponderabilitate a copilului în jurul vârstei de 7 ani. (7)

Sindromul morții subite

Fumatul în timpul sarcinii şi al alăptării este asociat cu sindromul morții subite – cea mai frecventă cauză a mortalităţii copiilor sub 1 an. Decesul are loc de obicei în somn și nu i se poate găsi nicio explicație, nici chiar în urma autopsiei. Totuși, există anumiți factori de risc întâlniți în cea mai mare parte a cazurilor: dormitul copilului pe o parte sau pe burtă, supraîncălzirea, fumul de ţigară. Incidența cazurilor atinge un maxim când sugarul are între 2 și 4 luni, deoarece copilul nu și-a dezvoltat complet abilitatea de a se trezi din somn când este expus la stresori externi. (8)

Afecțiuni gastro-intestinale

Copiii mamelor fumătoare sunt supuși unui risc de două ori mai mare de a avea colici. Copiii cu colici prezintă niveluri mai ridicate de motilină (proteină intestinală), indiferent de cum sunt hrăniți. Expunerea la nicotină (prin lapte), dar și la alți compuși din fumul de țigară (prin fumatul pasiv) determină creșterea concentrației motilinei. (9)

Alături de colici, creşte riscul de boli inflamatorii intestinale (recto-colita ulcero-hemoragică şi boala Crohn). (10)

Fumatul în timpul alăptării duce la scăderea numărului de celule beta pancreatice (cele responsabile de producerea insulinei), având ca rezultat reducerea toleranței la glucoză (întrucât insulina are rolul de a facilita pătrunderea glucozei din sânge în celule). (1)

Cantitatea de iod din laptele mamelor fumătoare este mai scăzută decât în laptele nefumătoarelor, ceea ce duce la un deficit de iod în organismul copilului. Efectele deficitului de iod variază de la cretinism la gușă toxică (asociată cu hipertiroidism). (11)

Tulburări ale somnului

Sugarii dorm cu până la jumătate de oră mai puțin decât de obicei după ce au fost hrăniți cu lapte ce conține nicotină. S-a observat o reducere atât a somnului REM, cât și a somnului cu unde lente. Cu cât copilul primește mai multă nicotină, cu atât petrece mai puțin timp în somnul REM. Această situație este întâlnită și la adulții fumători, întrucât nicotina duce la o creștere a nivelului multor hormoni și neurotransmițători (printre care cele mai semnificative substanțe sunt adrenalina și acetilcolina), crescând astfel starea de alertă. După încetarea expunerii la nicotină, tiparul de somn al sugarilor s-a îmbunătățit, analog efectului renunțării la fumat în cazul adulților.

Consecințele expunerii la nicotină de la o vârstă fragedă pot apărea adesea după lungi perioade de aparentă normalitate. Această expunere determină creșterea numărului de receptori nicotinici (situație întâlnită la fumătorii cronici), efect care, asociat cu perioada vulnerabilă a dezvoltării, poate produce deficite de învățare. Este plauzibil ca tulburările de somn să aibă un rol semnificativ în acest proces, întrucât somnul permite stocarea amintirilor. (12)


Concluzii

Fumatul mamei în timpul alăptării are efecte grave și uneori ireversibile asupra copilului, efecte atât fizice, cât și psihologice. Totuși, efectele benefice ale laptelui matern și ale alăptării în sine echilibrează balanța. Efectele nocive ar putea fi contracarate cu mult mai eficient dacă mamele nu ar renunța la alăptare fiindcă nu pot renunța la fumat. Astfel, respectarea unor reguli de „igienă a fumatului” ar putea reduce efectele negative la minim.


Data actualizare: 06-05-2015 | creare: 28-10-2009 | Vizite: 47066
Alte articole din aceeași secțiune:

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK