Alergia la frig

Alergia la frig

În unele cazuri sistemul imun poate „exagera” percepând ca fiind nocivi diverși stimuli cu care ne confruntăm zi de zi și în consecință persoana afectată suferă de o alergie.

Aceasta poate fi la alergeni inhalați sau ingerați, aplicați pe tegumente sau intrați în circulația sangvină, poate fi la alergeni endogeni (din interiorul organismului) sau exogeni (din exteriorul organismului). Uneori acești alergeni pot fi constituiți din stimuli fizici (căldură, frig, fricțiune) și o astfel de situație este alergia la frig.

Alergia la frig poate îmbrăca diverse forme în funcție de mecanismul patogenic, de la urticarie, la șoc anafilactic sau anemie hemolitică (anemie prin distrucția globulelor roșii).

urticaria la rece

Urticaria la rece este probabil cea mai frecventă cauză de urticarie produsă de stimuli fizici și constă în răspunsul anormal al pielii la frig, răspuns ce se traduce prin apariția unor papule intens pruriginoase, ce pot fi acompaniate de febră, cefalee (dureri de cap), stare de oboseală. Manifestările pot apărea după expunerea la aer rece, ploaie sau după baie.

Tipuri de urticarie și simptome

Urticaria indusă de frig poate fi clasificată astfel:

  • Urticaria primară apare de regulă într-un interval de 5 până la 30 de minute de la expunere (ploaie, vânt, contact cu un mediu rece-băuturi reci, cuburi de gheață). Manifestările clinice pot apărea în timpul expunerii la temperaturile scăzute, dar mai frecvent în timpul fazei de încălzire.Urticaria reflexă este caracterizată de apariția manifestărilor cutanate (papule, prurit) generalizate, pe întreg corpul, după o expunere localizată la frig (de exemplu comprese reci) care determină scăderea temperaturii corporale. (1, 2)
  • Urticaria familială este o patologie cu determinism genetic, cu transmitere autosomal dominantă, în care simptomele cutanate au caracter recurent și sunt asociate cu febră, stare generală alterată, disconfort abdominal, artralgii (dureri osoase) cel mai adesea la nivelul mâinilor, genunchilor și gleznelor, mialgii (dureri musculare) și manifestări oculare (conjunctivita). Boala debutează de obicei în copilărie, deseori imediat dupa naștere, însă poate avea și debut tardiv. (3)
  • Urticaria secundară are aceleași manifestări clinice cutanate, însă ele sunt determinate de o patologie de fond care poate fi de origine virală (mononucleoză), bacteriană (infecții cu Mycoplasma sau Treponema pallidum-agentul etiologic al sifilisului) sau imunologică (crifibrinogenemie, criglobulinemie).
  • Uneori, în cazul expunerii întregii suprafețe corporale la temperaturi scăzute (baie în piscină) reacția alergică poate fi sistemică, manifestându-se prin șoc anafilactic.

Diagnostic

Diagnosticul urticariei la rece este de obicei clinic, prin testul cubului de gheață: pe pielea pacientului se menține în contact timp de 5 minute un cub de gheață. Pentru ca testul să fie considerat pozitiv, după îndepărtarea stimulului, în maximum 10 minute trebuie să apară pe tegumente o papulă pruriginoasă. La unii pacienți poate fi necesar un timp de contact mai îndelungat, de 20-30 de minute.

Un test negativ nu exclude diagnosticul de urticarie familială. (1)

Tratament

Tratamentul constă în primul rând în educarea pacientului (evitarea temperaturilor scăzute, băilor reci, purtarea de îmbrăcăminte călduroasă în timpul lunilor de iarnă) și administrarea de antihistaminice (cetirizină, loratadină, ciproheptadină) înaintea expunerilor la frig.

Hemoglobinuria paroxistică la rece

Un alt tip de alergie la frig este hemoglobinuria paroxistică la rece.

Este vorba despre o patologie rară (2-10% din totalul anemiilor hemolitice), caracterizată prin formarea de anticorpi anti-eritrocitari (îndreptați împotriva globulelor roșii) care acționează la temperaturi scăzute. Ei se leagă de eritrocite, ceea ce duce la liza acestora, iar pe măsură ce sunt distruse, este eliberată hemoglobina (parte componenta a globulelor roșii), care mai departe se elimină în urină.

Simptome

Clinic, hemoglobinuria paroxistică la rece se manifestă prin anemie hemolitică, cel mai adesea cu debut brutal (paroxistic), hemoglobinurie (prezența de hemoglobină în urină ceea ce îi conferă acesteia o culoare închisă), icter (colorație galbenă a tegumentelor), paloare, febră, dureri abdominale, grețuri și vărsături. În unele cazuri se pot adăuga parestezii (senzații de furnicături, înțepături) la nivelul extremităților, urticarie la rece și rarisim, insuficiență renală.

Majoritatea cazurilor au debut acut și se manifestă la copii, survenind după o aparentă infecție de tract respirator, boala fiind autolimitată în aceste situații.
Tulburarea poate fi prezentă însă și sub formă cronică, atacurile având caracter repetitiv post-expunere la temperaturi joase.

Clasic, literatura descria cazurile de hemoglobinurie paroxistică la rece ca fiind apanajul sifilisului secundar sau terțiar, însă din fericire aceste cazuri sunt din ce în ce mai rare.

Diagnostic

Diagnosticul se bazează atât pe date clinice, cât și paraclinice.

Clinic, pacientul prezintă semnele unei anemii (paloare, dispnee, amețeli), semne de hemoliză (icter, uneori splenomegalie), iar paraclinic este evidențiat sindromul anemic (numărul de globule roșii este scăzut), hemoliza (haptoglobina scăzută, bilirubina crescută în sânge), hemoglobinuria (prezența hemoglobinei în sânge) și prezența anticorpilor de tip Ig G, cu specificitate anti P-testul Donath-Landsteiner.

Acesta constă în plasarea la temperaturi joase a unei mici cantități din sângele recoltat de la pacient împreună cu eritrocite normale pentru 30 de minute. Apoi amestecul este ridicat la temperatura de 37 de grade (temperatura corpului uman). Dacă apare hemoliza eritrocitelor normale, testul este considerat pozitiv și înseamnă că în sângele pacientului sunt prezenți anticorpii.

Tratament

Afecțiunea este cel mai adesea autolimitată, iar tratamentul se bazează pe măsuri generale: menținerea temperaturii corpului la un nivel adecvat, transfuzii daca anemia este severă. În cazurile grave, refractare la tratament, se poate recurge la plasmafereză (metodă de epurare a sângelui prin care sunt îndepărtați auto-anticorpii).

Atunci când boala este secundară unei infecții (sifilis) tratarea bolii de bază duce la remiterea simptomatologiei. (4, 5, 6)


Boala aglutininelor la rece

Boala aglutininelor la rece este un alt tip de anemie hemolitică (16-32% din totalul anemiilor hemolitice) în care anticorpii (denumiți și aglutinine) îndreptați împotriva eritrocitelor acționează la temperaturi sub 30, uneori sub 37 de grade Celsius și determină astfel liza lor.

Simptome

Consecințele sunt crizele hemolitice care se manifestă prin dureri musculare, dorso-lombare, cefalee, vărsături și diaree, urini hipercrome și uneori hepatosplenomegalie (mărirea de volum a ficatului și a splinei) .

Debutul este cel mai frecvent acut cu anemie și hemoglobinurie (prezența hemoglobinei în urină) și hiperhemoglobinemie (hemoglobina în exces în sânge), însă în unele cazuri poate debuta și insidios.
Patologia afectează mai frecvent adulții de peste 55 de ani și are un caracter cronic.

Boala aglutininelor la rece poate fi primară sau secundară unei boli de bază care poate fi o infecție cu Mycoplasma pneumoniae, mononucleoză, o boală autoimună sistemică sau o neoplazie.
Cea mai frecventă formă este cea secundară determinată de imunoglobuline de tip M (Ig M), asociată cu un limfom cu celule B.
Forma primară și cea secundară unui limfom au un caracter cronic, în timp ce forma secundară unei infecții tinde să aibă o evoluție acută.

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe evidențierea unei anemii hemolitice în prezența autoanticorpilor de tip Ig M anti-globulină, iar în cazurile secundare hemoleucograma poate evidenția limfocitoză (creșterea numărului de limfocite) cu limfocite atipice.

Tratament

Tratamentul constă în menținerea temperaturii corporale la un nivel adecvat la care boala să nu se manifeste, corectarea anemiei și tratarea patologiei de fond în cazurile secundare.

Evoluția este de regulă favorabilă exceptând cazurile de anemie severă sau cele secundare unei neoplazii agresive. (7, 8)


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Risc de alergii mai mic la copiii care își ronțăie unghiile sau sug degetul
  • Spălatul pe mâini - o altă perspectivă
  • Viaskin Peanut - plasturele care tratează alergia la arahide
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK