Alergia la polen

Alergia la polen

Termenul de „alergie” descrie reacţia exagerată pe care o are organismul la anumite substaţe, iniţial considerate inofensive pentru acesta. În general, oamenii au tot felul de alergii, la tot felul de substanţe, întâlnite în mare parte în mediul extern.


De obicei, oamenii cu alergii sunt sensibili la mai multe substanţe. Substanţele care produc alergii se numesc alergeni. Printre aceştia se numără:

  • polenul de la plante
  • acarieni
  • praful de casă
  • păr de animale
  • gândaci de bucătărie


Cele mai frecvente simptome care sugerează prezenţa unei alergii sunt:

  • secreţii nazale abundente
  • strănut
  • mâncărimi ale ochilor
  • congestie nazală
  • ochi umezi și roșii

 

Alergia la polen este unul dintre cele mai frecvente tipuri de alergii. Popular, aceasta poartă numele de „febra fânului”, însă în termeni medicali, este, deseori, întâlnită sub numele de „rinită alergică sezonieră” sau „polinoză”. (1)

 

Polenul este o substanţă produsă de unele plante, sub forma unor granule. Astfel de plante utilizează aceste granule cu polen în scopul fertilizării, care se poate realiza doar între aceleaşi tipuri de plante. O singură granulă nu se poate observa cu ochiul liber, fiind de dimensiuni prea mici, însă un întreg ansamblu poate deveni vizibil. (5)

 

Susele cele mai importante de producere a polenului sunt: copacii, buruienile, ierburile, în special cele care nu au florile vizibile. Toate aceste plante produc polen sub forma unor granule uscate, mici, care vor fi purtate de vătre vânt de la o plantă la alta.


S-a luat în calcul posibilitatea eradicării anumitor plante din anumite zone, pentru a reduce cazurile de rinită alergică, însă acest lucru nu ar avea niciun beneficiu, tinând cont că polenul este purtat de către vânt pe distanţe mari.

În plus, oamenii de ştiinţă au arătat faptul că cele care produc cea mai mare cantitate de polen sunt plantele care se cultivă în cantităţi mari.

Granulele de polen conţin mai multe componente. Unele din acestea vor determina dacă granula de polen este capabilă să producă alergia sau nu.

Printre copacii care produc polen se află: stejarul, ulmul, pecanul, etc. (2)

Semnele şi simptomele alergiei la polen

Semnele şi simptomele care apare în cazul unei alergii la polen/rinitei alergice sezoniere sunt asemănătoare, deseori cu „răceala”, însă dacă acestea şi următoarele persistă, este bine să vă prezentaţi la medicul de familie sau la medicul alergolog.


Alte simptome:

  • strănut
  • tuse
  • rinoree (secreţii nazale abundente)
  • mâncărimi ale ochilor, gâtului (3)


Diagnostic

Cel mai des utilizat test pentru depistarea alergiei la polen este testul cutanat. Acesta este utilizat pentru a determina cauza alergiei.

Există trei metode comune de testare a pielii alergice:

1. Testul înţepării pielii:

Implică plasarea unei cantităţi mici de substanţe care pot cauza anumite simptome la nivelul pielii, cel mai frecvent la nivelul antebraţului, braţului sau pe spate. Apoi, pielea este înţepată, astfel încât alergenul să treacă sub suprafaţa pielii.

Medicul va examina dacă pielea prezintă inflamaţie şi roşeaţă sau alte semne ale unei reacţii alergice. Rezultatele apar, de obicei, în 15-20 de minute.

Mai mulţi alergeni pot fi testaţi în acelaşi timp. (4)

2. Testul intradermic:

Implică injectarea unei cantităţi mici de alergen în piele. Apoi, medicul examinează prezenţa unei reacţii la nivelul înţepăturii.

Acest lucru este mult mai utilizat în determinarea unei eventuale alergii la veninul de albine sau penicilină. (4)

3. Testarea cu plasture:

Este o metodă de a diagnostica eventuala cauză a reacţiilor cutanate care apar după ce o anumită substanţă ia contact cu pielea.

Plasturii ce conţin alergeni sunt lipiţi pe piele timp de 48 de ore.

Medicul va examina zona dupa aproximativ 72-96 de ore. (4)

Tratamentul alergiei la polen

Pentru că nu se poate evita contactul cu alergenii produşi de toate plantele din mediu, este necesar să ştim cum să tratăm aceste alergii.


De cele mai multe ori, tratamentul clasic al alergiilor este cel pe bază de antihistaminice. Acestea sunt utilizate în special de persoanele care suferă de alergii uşoare, de cei care nu prezintă o formă fulminantă.

Se pot însă prescrie şi medicamente mai puternice, la acele persoane la care, antihistaminicele, nu aduc niciun beneficiu, nu au niciun efect împotriva simptomelor sau la acele persoane la care apar manifestări neplăcute în urma tratamentului cu antihistaminice.


Un alt exemplu de prescripţie medicală împotriva alergiei la polen ar fi asocierea dintre un antihistaminic şi un spray nazal pe bază de corticosteroizi.

La unele persoane pot să apară complicaţii ale rinitei alergice. Aceste complicaţii pot include astmul şi sinuzita.

Antihistaminice

Antihistaminicele au efecte benefice în cazul apariţiei:

  • strănutului
  • mâncărimii nasului
  • mâncărimii ochilor
  • reducerea inflamaţiei mucoasei nazale
  • reducerea congestiei nazale


La unii pacienţi care sunt sub tratament cu antihistaminice, fie ele prescrise de medic, fie fără reţetă, au apărut anumite efecte adverse, care includ somnolenţa şi pierderea atenţiei şi a concentrării. La copii, aceste efecte secundare pot fi interpretate ca schimbări ale comportamentului sau a personalităţii. Există şi antihistaminice care nu produc astfel de reacţii adverse. (1)

Spray-uri nazale pe bază de corticosteroizi

Spray-urile nazale pe bază de corticosteroizi sunt medicamente anti-inflamatoare ce reduc reacţia alergică prin diminuarea inflamaţiei mucoasei nazale.

Combinaţia de antihistaminice şi spray-urile nazale se recomandă în special pacienţilor cu forme alergice moderate sau grave.

Deşi spray-urile nazale pot avea efecte secundare, atunci când sunt utilizaţi în doze recomandate şi pe o perioadă recomandată de timp, au efecte benefice, chiar dacă nu sunt utilizate în acelaşi timp cu antihistaminicele. (2)

Cromolinul de sodiu

Spray-ul nazal pe bază de cromolin de sodiu ajută la prevenirea rinitei alergice la unele persoane.

În urma utilizării acestui spray nazal, se va reduce cantitatea de substanţe ce determină inflamarea mucoasei nazale, astfel încât previne cu succes apariţia acestui simptom.

Acest spray nazal are puţine efecte secundare atunci când este utilizat conform prescripţiei medicale. (7)

Decongestionante

Rolul major al decongestionantelor este acela de a reduce congestia nazală. Însă printre rolurile secundare se numără şi reducerea inflamaţiei mucoasei nazale, precum şi a disconfortului general cauzat de aceste reacţii la nivelul sinusurilor nazale.

De cele mai multe ori, medicul curant, poate recomanda utilizarea decongestionantelor nazale sau orale, împreună cu un antihistaminic, pentru a acoperi o rază cât mai mare din simptomele cauzate de rinita alergică.

Decongestionantele, spray-urile nazale, antihistaminicele nu trebuiesc utilizate pe o perioadă mai lungă de câteva zile. Dacă se depăşeşte durata tratamentului, pot să apară anumite reacţii adverse (edem la nivelul mucoasei nazale sau al sinusurilor), sau chiar agravarea simptomelor iniţiale, cum ar fi congestia nazală. (2)

Imunoterapia cu alergeni

S-a dovedit faptul că imunoterapia cu alergeni este la momentul actual cel mai eficient tratament pentru alergii.

Dozele de alergeni pot fi administrate atât subcutanat (sub piele), cât şi pe cale orală, prin tablete sublinguale. Această imunoterapie presupune administrarea unei cantităţi de alergeni, pacienţilor, cu scopul de a obişnui organismul acestora împotriva alergiei produse ce acei alergeni. (8)

Mecanismul acestei imunoterapii presupune reducerea anticorpilor produşi împotriva alergenilor introduşi în organism şi creşterea concentraţiilor altor anticorpi (IgG). După administrarea dozelor de alergeni, pacienţii trebuie să rămână o perioadă de timp în cabinetul medicului, sub strictă supraveghere.

Specialiştii recomandă oprirea acestui tratament după aproximativ 3 ani de la începerea acestuia. Acest tratament are efecte pe termen lung, însă există pacienţi la care imunoterapia cu alergeni nu aduce niciun beneficiu. (2)

Recomandări

5 moduri de a te feri de polen atunci când eşti în casă:

  • închideţi uşile şi ferestrele exterioare.
  • evitaţi utilizarea ferestrelor de la nivelul mansardei în sezonul polenului.
  • folosiţi aerul condiţionat pentru răcirea casei
  • conduceţi cu geamurile închise. În cazul în care aveţi nevoie de răcirea ambientului, utilizaţi aerul condiţionat.
  • uscaţi hainele şi lenjeria de pat în uscătorul maşinii.
  • animalele de companie pot aduce în casă polen, acesta fiind situat la nivelul blănii. Nu le permiteţi animalelor să stea în dormitorul dumneavoastră, dacă acestea petrec timpul în aer liber. (6)

Dacă trebuie să petreceţi timpul în afara casei, minimizaţi expunerea la polen:

  • verificaţi cantitatea meteorologică de polen înainte de a planifica activităţi în aer liber
  • evitaţi activităţile în aer liber, în special dimineaţa, când cantitatea de polen din aer este mai mare
  • purtaţi ochelari de soare pentru a vă proteja ochii împotriva polenului
  • rugaţi pe cineva să tundă gazonul
  • nu greblaţi frunzele în timpul sezonului de polen
  • dacă trebuie neapărat să lucraţi în gădină, asiguraţi-vă că purtaţi o mască.
  • atunci când plecaţi în vacanţă, alegeţi o destinaţie în care nivelul polenului este scăzut, cum ar fi plaja sau luaţi medicamentele cu dumneavoastră.
  • schimbaţi-vă hainele atunci când intraţi în casă. (6)

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK