Alimentatia si obezitatea

Cetatenii Uniunii Europene fac prea putina miscare si consuma prea multe calorii, grasimi si zahar si prea multa sare, principala consecinta fiind cresterea substantiala si ingrijoratoare a excesului de greutate si a obezitatii pretutindeni in UE.
    Potrivit specialistilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aceasta tendinta este, in mod special, serioasa in cazul copiilor si adolescentilor, ea marind riscul afectiunilor si reducand speranta de viata. Costul uman este inacceptabil, iar costul financiar si economic sunt de asemenea ridicate, apreciaza studiul OMS.
    Obezitatea provoaca o serie de boli cronice, cum ar fi diabetul, anumite tipuri de cancer si afectiunile cardiace. Statele membre UE cheltuiesc anual aproape 7% din bugetele nationale alocate sanatatii, pentru boli care pot fi asociate cu obezitatea. La aceste cheltuieli se adauga costurile economice importante provocate de boala, excluderea sociala si moartea prematura.
    Specialistii OMS sustin ca obezitatea infantila este, in mod deosebit, un motiv de ingrijorare. Se estimeaza ca exista in prezent trei milioane de elevi obezi in Europa, iar alti circa 85.000 de copii devin obezi in fiecare an,cifra care se dovedeste alarmanta. Obezitatea infantila se afla la originea bolilor care se manifesta de regula la adulti, precum diabetul de tip II.
    Cresterea obezitatii are o traiectorie paralela cu cea a cresterii populatiei de persoane supraponderale. Se estimeaza ca jumatate din populatia adulta a UE, respectiv un sfert dintre elevi, sunt supraponderali. Tinerii supraponderali au tendinta de a-si conserva excesul de greutate pe parcursul intregii vieti adulte si au toate sansele sa devina mai tarziu obezi.
     Stilul de viata este factorul determinant al acestor tendinte, care reprezinta o numaratoare inversa ce pune in pericol sustenabilitatea sistemelor de sanatate din UE.
     In UE-15, cetatenii consumau zilnic in medie cu 300 de calorii mai mult in anul 1999 decat in 1970.
    Studiile OMS arata ca 1 din 3 europeni nu practica deloc o activitate sportiva in timpul liber, iar orice cetatean european petrece in medie mai mult de 5 ore pe zi asezat. Mai mult, 2 din 3 adulti nu practica suficient sport pentru a obtine beneficiile necesare pentru sanatate in urma acestei activitati. Costul economic al lipsei de activitate fizica (derivat din costurile de ingrijire a sanatatii si de pierdere a productivitatii) este estimat la 1,2 miliarde euro.
     UE are in vedere promovarea schimbului de bune practici si definirea de proiecte comune in ce priveste incurajarea adoptarii unei alimentatii si stil de viata mai sanatoase. Problema fiind foarte complexa, este esentiala coordonarea expertizei acumulate intr-o serie de discipline.
    O larga consultare la nivel european cu privire la promovarea stilurilor de viata sanatoase a avut loc la inceputul anului 2006. Majoritatea celor aproape 300 de contributii primite au pledat in favoarea unei abordari multisectoriale, care sa implice actiuni in domeniul diverselor politici comunitare. O mare parte dintre contributii au solicitat, de asemenea, acordarea unei atentii deosebite obezitatii infantile si unei mai bune informari a consumatorilor cu privire la aspectele nutritionale.
    Anumite masuri concrete au fost deja adoptate, odata cu lansarea Platformei de actiune a UE pentru alimentatie, activitate fizica si sanatate in 2005. Aceasta Platforma reuneste industria alimentara, ONG-urile si reprezentanti ai sectorului de publicitate. Participantii la aceasta initiativa au intreprins fiecare actiuni voluntare in vederea combaterii tendintelor de raspandire a obezitatii, precum suspendarea publicitatii facute bauturilor zaharate destinate copiilor, promovarea unei mai bune informari cu privire la alimentele servite in restaurante, reformularea retetelor in vederea diminuarii continutului de sare, zahar si a nivelurilor de grasimi, precum si promovarea activitatilor sportive in scoli.
    Pe plan legislativ, prioritatea este in prezent de a asigura etichetarea clara si informativa a alimentelor. Noi reguli menite sa asigure acuratetea indicatiilor privind sanatatea si valoarea nutritionala (precum "continut redus de grasime", "continut redus de zahar", etc.) vor intra curand in vigoare. Mai mult, Comisia examineaza in prezent cele mai bune modalitati de a face etichetele de pe produsele alimentare mai usor de inteles de catre consumatori.
    In fine, Comisia Europeana finanteaza numeroase proiecte referitoare la obezitate si la modul de alimentatie, prin intermediul Planului de Actiune pentru Sanatate Publica si al programelor-cadru din domeniul cercetarii. De exemplu, "Reteaua Europeana a Inimii" (European Heart Network) a primit o asistenta financiara de 1,7 milioane de euro pentru proiectul "Obezitatea infantila si bolile cronice asociate", in timp ce proiectul HELENA (Healthy Lifestyle in Europe by Nutrition in Adolescence - Un stil de viata sanatos in Europa datorita alimentatiei pe perioada adolescentei) are in vedere studiul obiceiurilor alimentare si al prevalentei obezitatii in randul tinerilor.