Anxietatea, gelozia și indispoziția la femei au fost asociate cu creșterea riscului de Alzheimer
©
Autor: Redacția ROmedic
DeÈ™i cauzele care duc la declanÈ™area bolii Alzheimer nu sunt cu certitudine cunoscute, se presupune că ar fi implicaÈ›i factori genetici È™i de mediu care afectează creierul de-a lungul vieÈ›ii, ducând în final la dezvoltarea acestei tulburări.
La femei, riscul de Alzheimer este mai mare decât la bărbaÈ›i. Conform Alzheimer's Association, È™ansele unei femei de cel puÈ›in 65 de ani de a dezvolta această boală sunt 1 la 6, în timp ce la bărbaÈ›i riscul este de 1 la 11.
Dacă până acum studiile s-au axat doar asupra unor posibile cauze de natură genetică, fizică (anumite boli cardiovasculare) sau de mediu (educaÈ›ia, stilul de viață), prea puÈ›ine au luat în considerare È™i impactul trăsăturilor de personalitate.
Un studiu longitudinal realizat de o echipă de neurologi din Suedia a încercat să compenseze acest neajuns È™i a urmărit evoluÈ›ia a 800 de femei cu vârsta medie de 46 de ani pe o durată de aproximativ 38 de ani, pentru a identifica o posibilă legătură între personalitate È™i instalarea bolii Alzheimer. Participantele au fost rugate să auto-evalueze anumite dimensiuni È™i factori de personalitate, precum nevroticismul (anxietate, gelozie, indispozitie), extraversiunea (asertivitate, energie, preferinÈ›a pentru interacÈ›iunile sociale), introversiunea (timiditate, preferinÈ›a pentru singurătate) È™i stresul (sentimente de teamă, nervozitate, dificultăți ale somnului, tensiune È™i iritabilitate).
Pe durata studiului, 19% dintre participante au dezvoltat demenÈ›a. Rezultatele studiului au indicat faptul că persoanele care avuseseră scorurile cele mai ridicate la nevroticism au avut un risc dublu de a dezvolta Alzheimer decât cele cu scoruri mici. CorelaÈ›ia a fost È™i mai strânsă la cele care avuseseră parte È™i de perioade lungi de stres. Riscul cel mai ridicat de Alzheimer s-a înregistrat în cazul femeilor cu rezultate mari la nevroticism È™i introversiune – anxioase, geloase, cu o dispoziÈ›ie proastă, care nu preferă interacÈ›iunea socială, ci singurătatea.
La femei, riscul de Alzheimer este mai mare decât la bărbaÈ›i. Conform Alzheimer's Association, È™ansele unei femei de cel puÈ›in 65 de ani de a dezvolta această boală sunt 1 la 6, în timp ce la bărbaÈ›i riscul este de 1 la 11.
Dacă până acum studiile s-au axat doar asupra unor posibile cauze de natură genetică, fizică (anumite boli cardiovasculare) sau de mediu (educaÈ›ia, stilul de viață), prea puÈ›ine au luat în considerare È™i impactul trăsăturilor de personalitate.
Un studiu longitudinal realizat de o echipă de neurologi din Suedia a încercat să compenseze acest neajuns È™i a urmărit evoluÈ›ia a 800 de femei cu vârsta medie de 46 de ani pe o durată de aproximativ 38 de ani, pentru a identifica o posibilă legătură între personalitate È™i instalarea bolii Alzheimer. Participantele au fost rugate să auto-evalueze anumite dimensiuni È™i factori de personalitate, precum nevroticismul (anxietate, gelozie, indispozitie), extraversiunea (asertivitate, energie, preferinÈ›a pentru interacÈ›iunile sociale), introversiunea (timiditate, preferinÈ›a pentru singurătate) È™i stresul (sentimente de teamă, nervozitate, dificultăți ale somnului, tensiune È™i iritabilitate).
Pe durata studiului, 19% dintre participante au dezvoltat demenÈ›a. Rezultatele studiului au indicat faptul că persoanele care avuseseră scorurile cele mai ridicate la nevroticism au avut un risc dublu de a dezvolta Alzheimer decât cele cu scoruri mici. CorelaÈ›ia a fost È™i mai strânsă la cele care avuseseră parte È™i de perioade lungi de stres. Riscul cel mai ridicat de Alzheimer s-a înregistrat în cazul femeilor cu rezultate mari la nevroticism È™i introversiune – anxioase, geloase, cu o dispoziÈ›ie proastă, care nu preferă interacÈ›iunea socială, ci singurătatea.
Data actualizare: 08-10-2014 | creare: 08-10-2014 | Vizite: 3326
Bibliografie
Anxiety, jealousy and moodiness linked to increased Alzheimer's risk in women, link: http://www.medicalnewstoday.com/articles/283236.php ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Cum este afectat creierul de pierderea auzului la vârste înaintate
- O nouă tehnică pentru tratamentul chirurgical al epilepsiei
- Un examen al ochilor ar putea detecta ADHD și tulburările de spectru autist
- Perturbarea ritmurilor circadiene poate fi un factor important în declanșarea simptomelor migrenei
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- A fost depistat cu tumora vezicala
- Fractura ischio- pubiana dr. - varstinici!
- Alzheimer
- Batrana 80 ani - dementa si alzheimer?
- Alzheimer?
- Medicamente Alzheimer
- Ce boala este aceasta boala (Alzheimer? tumoatre cerebrala? altele?)
- Bunica sufera de Alzheimer de 10 ani
- Alzheimer
- Neurolog la domiciliu?