Artropatia Charcot

Osteoartropatia neuropatica poate fi definita ca modificarile articulare si osoase care apar secundar pierderii senzatiei si se acompaniaza de o varietate de afectiuni. Charcot a descris pentru prima data relatia patologica dintre pierderea senzatiilor si modificarile articulare in 1868.
Articulatia Charcot sau articulatia neuropatica este o conditie progresiva a sistemului musculoscheletic caracterizat de dislocari ale umarului, fracturi patologice si deformari debilitante. Aceasta afectiune determina distrugerea progresiva a osului si tesuturilor moi, iar in forma sa severa determina dizolvarea arhitecturii osului. Artropatia Charcot poate afecta oricare articulatie dar implica mai frecvent extremitatea inferioara.

Orice conditie care determina neuropatie senzitiva sau motorie poate conduce la articulatia Charcot. Aceasta poate fi o complicatie a diabetului, sifilisului, alcoolismului cronic, leprei, meningomielocelului, leziunilor maduvei spinale, siringomieliei, dializei renale si insensibilitatii congenitale la durere. Diabetul este considerat cea mai frecventa cauza a artropatiei Charcot.
Tabloul clinic al articulatiei Charcot variaza larg in functie de stadiul bolii, astfel simptomele variaza de la moderate cu edem usor pina la deformare si tumefactie severa. Artropatia Charcot acuta se prezinta cu semne de inflamatie. Aceste caracteristici in prezenta unui tegument intact si a pierderii senzatiei de protectie sunt specifice pentru artropatia acuta Charcot.
Durerea apare la majoritatea pacientilor. Instabilitatea si pierderea functiei articulare sunt prezente de asemeni.

Tratamentul artropatiei Charcot este in principal nonoperativ. Terapia fazei acute include imobilizarea si reducerea stressului mecanic. Imobilizarea este efectuata prin proteze care permit pacientului sa mearga si sa previna deformarea. Alte metode de imobilizare sunt tijele metalice si ortozele. Terapia chirurgicala prelungeste timpul de vindecare si este indicata in aparitia deformarii articulare. Extinderea leziunii afecteaza de asemeni vindecarea. Cu cit este mai severa leziunea cu atit vindecarea este mai tardiva si pot apare deformari permanente. Este nevoie in general de 1-2 ani pentru vindecarea completa

Patogenie

Cauza exacta a artropatiei Charcot este inca necunoscuta, dar exista citeva teorii cu privire la fiziopatologia conditiei. Teoria nontraumatica presupune ca artropatia este cauzata de o trauma neperceputa sau leziune la un picior insensibil. Neuropatia senzitiva nu anunta pacientul de distrugerea osoasa care apare cu ambulatia. Aceasta microtrauma conduce la distrugere progresiva si lezarea osului si articulatiei. Teoria neurovasculara sugereaza ca conditia de fond conduce la dezvoltarea neuropatiei autonome si cresterea fluxului de singe in extremitate cu tulburari ale distrugerii osului si sintezei lui, conducind la osteopenie.
Artropatia Charcot rezulta cel mai adesea din combinatia proceselor descrise in teoriile de mai sus. Neuropatia autonoma conduce la formare anormala de os, iar neuropatia senzoriala la articulatie insensibila succeptibila la trauma. Dezvoltarea unui os anormal fara posibilitate de protectie articulara determina fractura osului si subluxatia articulatiei.

Cauze si factori de risc:
-diabetul, terapia cu steroizi, alcoolism, trauma
-infectia, amiloidoza, anemia pernicioasa
-sifilis, siringomielia, spina bifida, lepra, scleroza multipla
-boala Charcot-Marie-Tooth, compresia medulara
-sindrom Ehlers-Dnalos, boala Raynaud, hipercorticism adrenal
-neuropatia paraneoplazica.

Artropatia neuropatica poate fi clasificata in hipertrofica si atrofica. Modificarile hipertrofice predomina in leziunile neuronilor motori superiori, iar cele atrofice in leziunile nervilor periferici. Stadiul timpuriu al osteoartritei stimuleaza osteoartropatia neuropatica.
Epansamentele articulare progresive, fractura, fragmentarea si subluxarea ridica suspiciunea de neuropatie. La virstele inaintate elementele radiografice sugestive cuprind scleroza subcondrala, osteofitoza, subluxatia si tumefierea tesuturilor moi.
Neuropatia de durata este caracterizata de dezorganizarea articulara cu resturi considerabile de cartilaj si os in sinoviala-sinovita dendritica.
Neuropatia asociata cu diabetul este mai frecventa in tarile dezvoltate iar cea asociata cu infectia: sifilis, lepra in tarile nedezvoltate.