Atacul de panică - un cutremur psihofiziologic

Atacul de panică propriu-zis e asemenea unui cutremur de mare intensitate, deoarece, de multe ori, apare ca din senin și zdruncină profund ființa umană prin amploarea senzațiilor și trărilor resimțite.

Chiar dacă în multe cazuri atacul de panică nu este în sine periculos, intensitatea și diversitatea simptomelor îi sperie și îi îngrijorează foarte mult pe cei ce se confruntă cu așa ceva. Nu puțini sunt cei care, în urma trăirii experienței unui atac de panică, ajung să creadă că suferă de boli psihice sau somatice extrem de grave și, ca urmare a acestor convingeri, parcurg lungi serii de analize și controale medicale, find etichetați, deseori, ca hipocondriaci.

Ce este atacul de panică?

Tratatele de specialitate consideră atacul de panică o tulburare de tip anxios în care persoana are episoade de frică sau anxietate foarte intense care apar brusc și neașteptat. Aceste episoade, numite atacuri de panică, pot dura de la 5 minute până la câteva zeci de minute și pot apărea din când în când sau frecvent.

Cum recunoaștem atacul de panică?

Atacul de panică se exprimă prin următoarele simptome somatice și psihice:

• palpitații, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
• sentimentul de irealitate sau de detașare de sine însuși;
• teama de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni;
• senzație de amețeală, dezechilibru, vertij sau leșin;
• senzații de scurtare a respirației sau strangulare;
• greață, diaree sau probleme cu stomacul;
• senzații de amorțeală sau de furnicături;
• disconfort sau durere în piept;
• valuri de căldură sau de frig;
• transpirații abundente;
• tremor sau trepidație;
• senzație de sufocare;
• teama de moarte.

Elementul esențial al diagnosticării tulburării de panică  îl constituie prezența mai multor atacuri de panică inopinate, recurente și urmate de cel puțin o lună de următoarele simptome:

• teamă persistentă de apariția unui alt atac de panică;
• teamă în legătură cu posibilele implicații sau consecințe ale atacurilor de panică (ex. infarct miocardic, atac vascular cerebral, leșin, etc.);
• modificare semnificativă de comportament în raport cu atacurile de panică (ex. evitarea anumitor situații legate de posibila apariție a atacului de panică, controale medicale repetate, etc.).

Care sunt cauzele atacului de panică?

Factorii care determină apariția atacului de panică sunt foarte diverși, ca, de exemplu:

• factorii medicali: în acest sens, un caz ilustrativ îl reprezintă o anumită  afecțiune a glandei tiroide, și anume, hipertiroidismul. Excesul de hormoni tiroidieni  produce, printre multe alte efecte, o creștere semnificativă a anxietății, creștere care poate culmina cu atacuri de panică, etc.;
• factorii psihologici: anxietatea, stresul, psihotraumele, convingerile și stilurile de gândire disfuncționale, etc.

Unele persoane sunt mai anxioase de felul lor, adică se îngrijorează mai ușor, văd pericole potențiale la tot pasul și sunt asemenea unei mașini cu sistemul de alarmă ultrasensibil, declanșat până și de căderea unei mici frunze pe capotă. Pentru acestea până și anumite senzații corporale mai intense (ex. ritmul cardiac mai rapid, etc.) devin ușor motiv de îngrijorare și semne al unei posibile boli grave.

Această atitudine de permanentă alarmă suprasolicită sistemul nervos simpatic și  mecanismele implicate în descărcarea de adrenalină și a altor hormoni de stres, fapt ce crește nivelul de activare neuropsihică.

Într-o asemenea situație se poate declanșa un atac de panică, ale cărui simptome foarte diverse și intense să constituie un motiv suplimentar și serios de îngrijorare pentru persoana și așa chinuită de anxietate.

Astfel, se intră într-un cerc vicios deoarece tocmai teama intensă față de apariția unui alt atac de panică crește mai repede nivelul de activare neuropsihică, mărind probabilitatea declanșării unui nou atac.   

Cum se tratează atacul de panică?

Abordarea terapeutică a atacului de panică poate consta atât în psihoterapie, cât și în tratament medicamentos.

Psihoterapia este mai eficientă atunci când atacurile de panică nu s-au cronicizat și nu interferează semnificativ cu relațiile sociale și activitatea profesională. În cazul în care atacurile de panică s-au agravat, pentru o rezolvare mai eficientă, psihoterapia trebuie combinată cu tratament medicamentos. Atunci când simptomele atacurilor de panică s-au redus în intensitate și frecvență, persoana poate continua doar cu psihoterapie până când simptomele se remit. Clientul învață prin psihoterapie să își controleaze singur anxietatea, să se relaxeze și, astfel, să se adapteze solicitărilor vieții cotidiene.

O psihoterapie foarte eficientă, validată științific prin numeroase studii și cercetări de profil, o reprezintă cea de tip cognitiv-comportamental.

Concret, abordarea cognitiv-comportamentală a atacului de panică vizeză următoarele aspecte:

• Modificarea interpretărilor eronate, catastrofice ale senzațiilor corporale, deoarece evenimentul critic în tulburarea de panică este tocmai acest tip de interpretări. Există diverse metode pentru a realiza acest lucru: psihoeducație (oferirea de informații corecte), exerciții de expunere interoceptivă, disputare cognitivă;
• Renunțarea la comportamentele de siguranță, efectuarea comportamentelor și expunerea la situațiile evitate sunt alte elemente importante ale terapiei;
• Învățarea unei tehnici de relaxare și exersarea acesteia ajută de asemenea la reducerea stării de activare generale și la eliberarea tensiunii din organism.

În concluzie, stimați cititori pentru terapia atacului de panică e indicat să apelați cu încredere la psiholog, deoarece abordarea psihoterapeutică cognitiv-comportamentală înseamnă mult mai mult decât a vorbi despre simptomele și problemele cu care vă vonfruntați. Această terapie e foarte activă, presupunând învățarea și exersarea unor procedee, tehnici și metode validate științific, prin intermediul cărora și printr-o angrenare hotărâtă și perseverentă puteți obține schimbări semnificative la nivel psiho-comportamental.

Foarte important, dacă timpul sau distanța nu vă permit să ajungeți la cabinet, ședințele de psihoterapie pentru atacul de panică pot fi ținute și în varianta online audio-video pe Skype sau Messenger. Ședințele online implică aceleași metode și tehnici ca și ședintele ținute în cabinet și sunt la fel de eficiente, fapt, de asemenea, demonstrat științific.

Indiferent că alegeți varianta de terapie la cabinet sau cea de terapie online, vă putem oferi și accesul non-stop la o platformă de tratare a tulburărilor de anxietate (atac de panică, anxietate generalizată, fobii specifice, stres posttraumatic, fobie socială, tulburare obsesiv-compulsivă). Platforma vă asigură un suport teoretic și practic care suplimentează eficiența ședintelor de psihoterapie.

Cabinet de consiliere psihologică, psihoterapie și dezvoltare personală PSIHOUTIL.
www.psihoutil.ro

Psihoterapeut Gabriel Pîrvan                            Psihoterapeut Roxana Pătrașcu
Telefon: 0764.443.184                                          Telefon: 0721.349.765
E-mail: gabriel.pirvan@psihoutil.ro                     E-mail: roxana.patrascu@psihoutil.ro