Atacurile de panica

Atacurile de panica

Atacul de panica este o manifestare paroxistica a anxietatii, autolimitata in timp. Durata sa este de aproximativ 20 de minute, de la debut si pana la scaderea in intensitate a simptomelor.


In cursul atacului de panica, frica sau disconfortul sunt insotite de cel putin patru dintre urmatoarele simptome, care apar de o maniera abrupta si ating intensitatea maxima in mai putin de 10 minute:

  • batai puternice/neregulate/rapide ale inimii
  • senzatie de dificultate/incapacitate de a respira
  • senzatie de sufocare
  • durere sau disconfort toracic
  • transpiratii
  • tremuraturi/contractii localizate ale muschilor
  • greata/jena abdominala
  • ameteli/senzatie de instabilitate/senzatie de lesin/cap vid
  • senzatie de irealitate/modificarea perceptiei propriei persoane
  • frica de a-si pierde controlul/ a innebuni
  • frica de a muri
  • furnicaturi
  • frisoane sau valuri de caldura


Atacul de panica singular nu este un diagnostic in sine.
Paroxisme ale anxietatii pot aparea in oricare dintre tulburarile anxioase, fie ca ele sunt fobii, tulburare obsesiv-compulsiva sau tulburare anxioasa generalizata, dar nu sunt caracteristice.


Doar tulburarea de panica evolueaza cu atacuri de panica repetate, dintre care cel putin unul este urmat, timp de minimum o luna, de unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome:

  • frica persistenta ca vor urma si alte atacuri
  • ingrijorari privind implicatiile sau consecintele atacului (ex. pierderea controlului, un infarct miocardic, evolutia spre o boala psihica grava)
  • o modificare semnificativa a comportamentului in legatura cu atacurile (evitarea situatiilor in care s-au produs atacuri de panica, masuri de asigurare de ex. nu merge neinsotit pe strada, consulta repetat medicul etc.).

Factori de risc

Legatura de cauzalitate intre stres si atacurile de panica a fost dovedita stiintific. Teoretic orice persoana are un „prag” dincolo de care stresul poate declansa un atac de panica dar el este diferit de la individ la individ.

Vulnerabilitatea individuala la stres poate situa pragul de panica mai jos - ceea ce inseamna ca un nivel de stres mai mic poate declasa un atac de panica - sau mai sus, persoana fiind mai putin predispusa la paroxisme de anxietate.
Vulnerabilitatea crescuta este atribuita prezentei unor factori de risc de natura genetica, biologica sau psihologica.


Factorii de risc genetici pot fi identificati prin prezenta tulburarilor anxioase la rudele de sange ale persoanelor care au tulburare de panica.Acestia sunt stabili in timp.


Factorii de risc biologici sunt reprezentati de dezechilibre ale metabolismului unor substante din creier, ca de exemplu serotonina. Acestea pot fi influentate prin tratamente medicamentoase, care restabilesc balanta metabolica.


Factorii de risc psihologici se refera la evenimente stresante majore, recente sau datand din perioada dezvoltarii psiho-afective (decesul cuiva apropiat, separare, abandon, pierderea slujbei etc.). Pana la 80% dintre pacienti pot identifica un astfel de eveniment intr-un interval de 6 luni, premergator debutului tulburarii de panica.


Concluzia este ca tulburarea de panica poate aparea la indivizi cu vulnerabilitate crescuta, in conditii de stres.


Stresul cotidian poate avea un efect cumulativ, nesesizat adesea de persoanele care sufera atacuri de panica. Asteptarea tuturor este ca atacul de panica sa apara dupa stresorul major si nu la distanta in timp (ex. 6 luni). Consecinta este ca simptomele fizice ale atacului de panica, mentionate mai sus, conduc mai degraba la ideea ca ar fi vorba de o boala fizica si persoana face investigatii medicale apeland la internist, la cardiolog si nu sunt putini cei care ajung la camerele de garda ale spitalelor cu atac de panica, convinsi ca vor face un atac de cord. Trec cel putin luni de zile, uneori ani, pana cand persoanele in cauza primesc un ajutor specializat, de la un psihiatru sau psiholog. Cand trece atat timp si tulburarea de panica nu se rezolva, poate aparea o tulburare asociata: agorafobia. Mai exact teama de a iesi in spatii deschise, de a merge cu mijloace de transport in comun, de a face cumparaturi in magazine mari si aglomerate de teama ca acele simptome vor reveni si vor avea consecinte catastrofale („voi cadea pe strada si voi muri”, „imi voi pierde controlul in public” etc.).

Strategiile pacientului

Atacurile de panica determina persoanele afectate sa adopte doua strategii:

  • Evita locurile in care crede ca este posibil sa faca un atac de panica.
  • Isi ia masuri de asigurare ca atacul nu se va produce sau ca nu va trece singur prin aceasta experienta.


Exemplele sunt multiple: poarta medicamente in geanta, ia calciu pentru ca foarte frecvent atacul de panica este atribuit, in mod eronat, unei scaderi a calcemiei, merge pe strada insotit, nu pleaca la drumuri lungi pentru a avea acces oricand la un serviciu de urgenta, etc.


Aceste strategii reusesc sa scada anxietatea pe termen scurt, dar pe termen lung ele sunt contraproductive: limiteaza enorm viata individului, ajung sa intretina atacurile de panica si in timp nici nu mai au efectul scontat.

Tratament

Atacurile de panica dispun de doua optiuni terapeutice:

  • medicamente
  • psihoterapie, in special tehnici cognitiv-comportamentale.


Factorii care determina optiunea terapeutica pentru medicamente, psihoterapie sau combinatia lor sunt mai multi:

  • impactul tulburarii asupra functionarii individului in sferele principale ale existentei sale (familie, serviciu/scoala, viata sociala)
  • vechimea tulburarii
  • existenta unei incarcaturi genetice sugestive pentru anxietate
  • optiunea pacientului.


Pacientului i se prezinta optiunile terapeutice cu avantajele si dezavantajele lor, iar decizia finala ii apartine.

Medicatia

Medicamentele folosite in tulburarea de panica sunt:

1. Anxiolitice

Pe piata sunt multe produse: Diazepam, Alprazolam (Xanax), Clonazepam (Rivotril), Bromazepam (Lexotan sau Calmepam), Medazepam (Rudotel) pentru a le enumera doar pe cele mai cunoscute.

Cateva recomandari in legatura cu aceste medicamente sunt utile:

  • nu se recomanda utilizarea „la nevoie”. Administrarea lor intr-o schema terapeutica stabilita de specialist creste efectul pozitiv al medicamentului si scade riscul reactiilor adverse.
  • ideal ar fi ca administrarea anxioliticelor sa nu dureze mai mult de o luna pentru ca toate au potential de dependenta. Ele se administreaza la inceputul tratamentului, in cazul in care prioritatea individului este o usurare rapida a simptomelor (pentru ca are examen, isi pierde slujba etc.)
  • nu se intrerup brusc. Cand e vorba de doze mai mari de anxiolitic si in mod special cand e vorba de Alprazolam, intreruperea brusca poate creste anxietatea pana la atac de panica.

2. Antidepresive cu efect anxiolitic

Sunt inhibitori ai recaptarii de serotonina mai mult sau mai putin selectivi: Fluoxetina (Fluoxetin, Prozac), Paroxetina (Seroxat), Sertralina (Zoloft), Citalopram (Cipralex), Clomipramina (Anafranil).

Aceste medicamente asigura un efect anxiolitic „de fond” in sensul ca este durabil, dar nu atat de rapid ca al anxioliticelor. Nu au risc de dependenta si nu este necesara cresterea dozelor pentru a mentine efectul. Un alt efect pozitiv ar fi ca pot preveni/trata o depresie secundara anxietatii. Tratamentul nu este „pe viata” ci de ordinul lunilor, iar primele efecte sunt sesizate cam in 7-10 zile de la inceputul tratamentului (cu exceptia Anafranilului).


De mentionat, in legatura cu ambele categorii de medicamente, este faptul ca, la intreruperea tratamentului, rata de recadere este de 80-90% in absenta psihoterapiei.

Psihoterapia comportamental-cognitiva

Psihoterapia comportamental-cognitiva pentru atacurile de panica este o abordare terapeutica moderna, cu o eficacitate comparabila cu a medicamentelor care are, in plus, o componenta de prevenire a recaderilor ce reduce semnificativ acest risc si nu prezinta contraindicatii.


Abordarea cognitiv-comportamentala se bazeaza pe colaborarea dintre psihoterapeut si pacient in atingerea obiectivelor terapeutice. Ea poate fi intensiva (cateva sedinte/saptamana cu durata variabila in functie de obiectivul propus) sau standard (sedinte saptamanale cu durata cuprinsa intre 45 min si o ora), ambele completate de teme pentru acasa. Rolul temelor pentru acasa este acela de a asigura continuitatea efectului intre sedinte si consolidarea rezultatelor obtinute.


Tehnicile cognitive cuprind o componenta de psihoeducatie in care i se explica pacientului mecanismele de declansare si intretinere a anxietatii, o componenta de restructurare cognitiva in care este abordata perceptia distorsionata a „pericolului”, se evidentiaza tiparele de gandire eronate sau irationale si se inlocuiesc cu altele rationale. O parte de antrenament consta in rezolvarea structurata a problemelor, prin identificarea surselor de stres din viata acestuia, gasirea unor solutii alternative, implementarea si verificarea acestora in viata de zi cu zi. In finalul terapiei se discuta strategiile de prevenire a recaderilor.


Tehnicile comportamentale se adreseaza strategiilor contraproductive pe termen lung, care perpetueaza tulburarea de panica (evitarea si masurile de asigurare). Tehnica principala este expunerea la situatiile pe care pacientul le evita, fara a lua masurile de asigurare obisnuite, pana cand anxietatea scade. In timp, prin repetarea expunerii, anxietatea dispare. Alte tehnici de diminuare a anxietatatii sunt controlul respiratiei, asociat cu expunerea in imaginatie la simptomele de panica si meditatia sau relaxarea musculara progresiva Jacobson.


Durata terapiei este variabila in functie de vechimea tulburarii si complicatiile ei. Numarul mediu de sedinte pentru o tulburare de panica avand un debut recent si nicio complicatie este de 8-10.


Data actualizare: 21-07-2014 | creare: 08-01-2007 | Vizite: 122565

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Atacul de panică
  • Anxietatea și stresul cronic pot crește riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice
  • Dependența față de tehnologiile mobile a fost asociată cu depresia și anxietatea
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK