Avortul spontan

Cauzele avortului spontan

In primul trimestru de sarcina, cauzele cele mai frecvente ale avortului spontan constau in: anomalii cromozomiale, boli vasculare de colagen (lupus), diabet, tulburari hormonale, anomalii congenitale ale uterului.

Anomaliile cromozomiale

Unele anomalii genetice sunt prevalente la cuplurile care se confrunta cu avorturi recurente. Ele pot fi depistate inainte de instalarea sarcinii.

Anomaliile cromozomiale sunt prezente in jumatate din cazurile de avort spontan in primul trimestru si doar in 20% din cazurile ce au loc in trimestrul al doilea.
Avortul spontan in primul trimestru este atat de frecvent incat este considerat a fi „normal” (cu exceptia avortului habitual). Cu alte cuvinte, pierderea sarcinii in primul trimestru nu determina investigatii suplimentare, decat daca se produce in mod repetat (cand exista trei pierderi de sarcina inainte de saptamana a 20-a de gestatie). In schimb, pierderea sarcinii in trimestrul al doilea este mai putin obisnuita si poate face obiectul unor investigatii medicale.

Anomaliile cromozomiale pot deveni mai frecvente odata cu inaintarea in varsta – de aceea incidenta avortului spontan la femeile peste 35 ani este mai crescuta. Varsta mamei (prea mare sau prea mica) este de altfel cel mai important factor de risc pentru pierderea sarcinii la femeile sanatoase.

Bolile vasculare de colagen

Exemple de boli vasculare de colagen asociate cu un risc crescut de avort spontan sunt lupus eritematos sistemic si sindromul antifosfolipidic .

Diabetul

Diabetul poate fi controlat in mod eficient in timpul unei sarcini. Dar, un diabet necontrolat creste atat riscul de avort spontan, cat si pe cel de anomalii congenitale ale bebelusului. O alta problema este aceea a diabetului gestational.

Tulburarile hormonale

Cauzele hormonale ale avortului spontan sunt sindromul Cushing, afectiunile tiroidei si sindromul ovarului polichistic. Unele surse indica si insuficienta de estrogeni sau progesteron drept posibila cauza a pierderii sarcinii.

Infectiile materno-fetale

Infectiile cu un numar mare de microorganisme cresc riscul de pierdere a sarcinii: Listeria monocytogenes, Toxoplasma gondii, parvovirus B19, virusul rubeolei, herpes simplex, citomegalovirus si virusul coriomeningitei limfocitare.

Anomaliile uterului

Anatomia anormala a uterului poate fi o cauza a avorturilor spontane. La unele femei, poate exista un perete despartitor (un sept uterin) ce imparte cavitatea uterina in doua sectiuni. Septul este sarac vascularizat si nu poate furniza suficiente nutriente embrionului. De aceea, implantarea embrionului pe septul uterin este o cauza a avortului spontan.

Fibromul uterin (leiomiom) este o tumora benigna ce se dezvolta pe seama fibrelor musculare din cavitatea uterina. Desi majoritatea fibroamelor nu sunt cauze ale avortului spontan (de fapt, ele reprezinta o cauza rara de infertilitate), in unele cazuri ele pot impiedica implantarea embrionului.

Procedurile medicale invazive efectuate la nivelul uterului, precum amniocenteza si prelevarea de vilozitati coriale, cresc usor riscul de pierdere a sarcinii.


Urmatoarele NU sunt cauze ale avortului spontan:

Trebuie subliniat faptul ca exercitiile fizice si raporturile sexuale nu cresc riscul de avort spontan in sarcinile fara risc crescut (fara complicatii). Totusi, in cazul sarcinilor cu risc crescut, medicul poate recomanda evitarea raporturilor sexuale si luarea unui concediu prenatal. Femeile cu antecedente de nastere prematura sau alte afectiuni obstetricale intra in aceasta categorie.