Bacteriile ''bune'' din tractul digestiv pot influenţa modul în care pacienţii cu cancer răspund la imunoterapie

Pacienţii diagnosticaţi cu cancer care prezintă niveluri ridicate ale bacteriilor bune din tractul digestiv răspund mai bine la imunoterapie, conform rezultatelor a două studii publicate joi în jurnalul ştiinţific ''Science''. Concluziile acestor cercetări ar putea deschide o nouă cale cu ''oportunităţi imense'' pentru îmbunătăţirea medicamentelor moderne, care sunt foarte eficiente, însă acţionează doar în cazul anumitor persoane, informează Reuters.

Descoperirile sugerează că, în viitor, pacienţii ar putea fi sfătuiţi de medicul lor să aibă mai multă grijă de bacteriile ''bune'' din organism când îşi administrează medicamente din clasa PD-1, precum Keytruda de la Merck & Co sau Opdivo de la Bristol-Myers Squibb.

Cele două studii gemene publicate în jurnalul ''Science'' sunt cele mai recente exemple legate de importanţa microbiomului - vasta comunitate de microbi din interiorul corpului, asociată cu aproape orice, de la tulburări digestive la depresie.

''Microbiomul poate fi modificat, nu este un lucru atât de dificil, prin urmare noi credem că aceste descoperiri deschid noi oportunităţi imense'', a declarat Jennifer Wargo djn cadrul Centrului pentru Cancer MD Anderson din Texas, autoare a unuia dintre cele două studii.

Printre căile prin care poate fi modificată flora intestinală se numără schimbarea alimentaţiei, evitarea antibioticelor, administrarea de probiotice sau transplantul de materii fecale.

Potrivit cercetătorilor, bacteriile ''bune'' au rol pozitiv în cancer prin activarea celulelor imunitare şi prin ''pregătirea terenului'' pentru medicamentele din clasa PD-1 care acţionează prin stimularea sistemului imunitar. Acest tip de medicamente utilizate în imunoterapie au rol revoluţionar în cancer, însă doar aproximativ 20-30% dintre pacienţi răspund la ele, acest lucru determinând oamenii de ştiinţă şi companiile farmaceutice să caute modalităţi mai eficiente pentru identificarea celor care pot beneficia de pe urma lor.

Cele mai recente descoperiri legate de modul în care microbiomul uman acţionează la oameni se bazează pe o cercetare efectuată în 2015 pe şoareci, care a identificat o asociere între bacteriile ''bune'' şi răspunsurile la medicamentele utilizate în imunoterapie.

În cadrul celui de-al doilea studiu, o echipă de la Institutul Gustave Roussy din Franţa a monitorizat peste 200 de pacienţi cărora li s-au administrat medicamente din clasa PD-1 pentru cancer de plămâni, de rinichi sau de vezică urinară. Ei au descoperit că cei care luau antibiotice - din cauza unor probleme comune precum infecţii urinare sau stomatologice - aveau perspectivele cele mai mici de supravieţuire.

Pe de altă parte, grupul condus de Wargo, a analizat pacienţi diagnosticaţi cu melanom şi a descoperit că cei care răspundeau bine la imunoterapie aveau o microfloră intestinală mai diversă.

Echipa din Texas desfăşoară în prezent un studiu clinic pentru a testa beneficiile combinării imunoterapiei cu modularea microbiomului în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer, mai notează Reuters.

Unele companii de biotehnologie explorează deja această asociere între microbiom şi tratamentul pentru cancer, printre acestea numărându-se Vedanta Biosciences, afiliată a PureTech Health, care desfăşoară o cercetare preclinică în acest domeniu.