Balonarea

Balonarea

Balonarea este un simptom frecvent, descris de pacienți în mod diferit, cel mai adesea ca o senzație de presiune neplăcută în abdomen, ca și cum „ar exista un balon umflat în burtă”. Deși apariția sa poate fi legată de distensia abdominală (mărirea de volum a abdomenului, constatată obiectiv), acest lucru nu este neapărat necesar. În plus, balonarea este deseori legată de alte simptome precum flatulența (gaze intestinale excesive), eructațiile („râgâit”) și borborismele (zgomote intestinale de „bolborosire”).


Balonarea poate fi o senzație de scurtă durată, cauzată de anumite alimente sau poate dura o perioadă mai mare de timp (sau reveni periodic). În cazul balonării persistente sau când acest simptom însoțește alte probleme digestive, este recomandat să consultați un medic. Cauzele cele mai frecvente ale balonării sunt:


Există însă și boli grave care pot evolua cu balonare, inclusiv cancer digestiv sau de ovar.


Evitarea alimentelor care cauzează balonare, a băuturilor carbogazificate, a celor îndulcite cu sorbitol sau fructoză, renunțarea la fumat sunt pași care funcționează la multe persoane pentru a reduce balonarea. Când există o boală care o cauzează, balonarea se tratează prin managementul bolii de bază. Când aceste măsuri nu sunt eficiente și balonarea persistă, pot fi recomandate medicamente simptomatice (simethicone, cărbune, domperidonă, antidepresive). O parte dintre acestea sunt create pentru tratamentul constipației sau al flatulenței și efectul asupra balonării este limitat. (1, 2)


Tractul digestiv, balonarea și distensia abdominală

Tractul digestiv poate fi vizualizat ca un tub cu diametrul variabil, cu traiectul tortuos, prin care alimentele mestecate sunt digerate, decompuse în compuși alimentari de bază, care sunt absorbiți, iar resturile sunt eliminate. Deoarece este un traseu foarte lung „înghesuit” într-un spațiu mic (abdomen), tubul digestiv nu este întotdeauna „deschis”. În porțiunile în care nu sunt prezente alimente sau gaze, are o formă aplatizată, fețele mucoasei fiind în contact pe interiorul tubului. Digestia este realizată cu ajutorul acidului clorhidric, enzimelor și bilei secretate în tubul digestiv, dar și prin intermediul bacteriilor benefice. Acestea sunt prezente în mod normal în intestin, cu precădere în colon și au rol în fermentație, producerea unor vitamine și hormoni, prevenirea creșterii de bacterii patogene. Stomacul este lipsit de bacterii și există mult mai puține specii în intestinul subțire decât în colon.


Distensia abdominală apare atunci când abdomenul își modifică volumul (crește), lucru care poate fi obiectivat prin măsurarea circumferinței abdominale. Acest lucru se poate întâmpla dintr-o multitudine de cauze care includ gazele excesive, creșterea în greutate, sarcina, tumori. Balonarea, deși poate fi prezentă la persoanele cu distensie abdominală, nu este același lucru cu aceasta. Balonarea este senzația subiectivă de presiune neplăcută în interiorul abdomenului, căreia se poate să nu îi corespundă modificări de volum obiective.


În general, balonarea apare atunci când volumul și presiunea din tractul digestiv o depășesc pe cea obișnuită din cavitatea abdominală. Acest lucru creează presiune în abdomen, care de cele mai multe ori determină împingerea mușchilor și diafragmei. Există mai multe mecanisme prin care se bănuiește că ar apărea balonarea, care probabil acționează grupate:

  • Acumulare de gaze excesive în tractul digestiv, în special în intestinul subțire
  • Transportul lent al materiilor fecale, urmat de acumularea acestora în colon
  • Creșterea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire, care modifică activitatea florei normale (și pot produce mai multe gaze)
  • Sensibilitate individuală crescută - resimțirea oricărei modificări de volum sau presiune (chiar și una normală) ca fiind neplăcută, echivalentă cu balonarea
  • Intoleranță pentru anumite alimente și malabsorbția carbohidraților
  • Acumularea de lichid în cavitatea abdominală în anumite boli (nu în tractul digestiv, ci între foițele care tapetează peretele din față al abdomenului)
  • Slăbiciunea mușchilor abdominali, curbura spre înainte a coloanei vertebrale lombare
  • Factori psihologici (2, 4)


Cauzele balonării

Balonarea poate apărea din motive legate de dietă și mod de viață, fără a fi rezultatul unei afecțiuni:

  • Consumul excesiv de alimente grase, care întârzie tranzitul intestinal
  • Consumul de alimente cunoscute că produc balonare: fasole, varză, broccoli, conopidă
  • O dietă bogată în fibre - deși stimulează tranzitul intestinal, fibrele în cantitate mare pot cauza și producerea de gaz în exces în interiorul tractului digestiv
  • Consumul de bături carbogazificate, băutul printr-un pai (crește cantitatea de aer ingerată)
  • Mâncatul prea rapid (în același timp se înghite și o cantitate mare de aer) sau în cantitate prea mare
  • Mestecarea gumei, consumarea de bomboane tari (cresc ingestia de aer)
  • Fumatul
  • Anxietate, stres, înainte sau după perioada menstruală


Există însă și numeroase boli care pot avea balonarea drept simptom. Mai frecvente sunt bolile funcționale, în care nu există o modificare de structură a tubului digestiv:

  • Aerofagie - înghițirea excesivă de aer pe parcursul zilei
  • Constipație
  • Sindrom de colon iritabil - o afecțiune de origine necunoscută, în care episoadele de diaree alternează cu cele de constipație; balonarea este prezentă la majoritatea pacienților
  • Dispepsie - tulburare digestivă nespecifică


Alte boli ale tractului digestiv care pot cauza balonare sunt:

  • Boala celiacă - intoleranță la gluten, care cauzează diaree și flatulență
  • Intoleranță la lactoză
  • Infecție gastrointestinală, creșterea excesivă a bacteriilor din intestin, modificarea tipului de bacterii din intestin (după cură de antibiotice)
  • Infecție cu parazitul Giardia lamblia
  • Obstrucție intestinală - mai des apare în urma chirurgiei abdominale, când tubul digestiv este blocat într-un anumit punct, iar alimentele și gazele nu pot fi eliminate; această situație este o urgență chirurgicală
  • Tumoră - o formațiune care se dezvoltă în abdomen poate bloca (parțial sau total) traseul alimentelor și al gazelor, cauzând printre altele și balonare


Există și boli din afara tractului digestiv care pot evolua cu balonare:

  • Insuficiență cardiacă - atunci când inima nu mai poate pompa suficient sânge, se poate acumula lichid în diverse spații, inclusiv edeme în țesuturile moi (glezne) și în abdomen
  • Ciroză hepatică - fibroza ficatului face ca sângele care urmează să fie filtrat prin acesta să stagneze în țesuturi, inclusiv în abdomen (2, 5)


Când te prezinți la medic

Faceți o programare la medicul de familie dacă:

  • Simptomele vă provoacă disconfort marcat, durează mult timp, nu trec de la sine sau cu măsurile adoptate la domiciliu ori se înrăutățesc
  • Suferiți și de diaree și/ sau constipație frecvente
  • Aveți vărsături
  • Aveți dureri abdominale persistente sau frecvente
  • Ați observat sânge în materiile fecale
  • Ați scăzut inexplicabil în greutate
  • Vi se umflă gleznele inexplicabil
  • Aveți dureri în piept (1, 6)


Cui te adresezi și la ce să te aștepți

Dacă nu este o urgență, primul medic căruia trebuie să vă adresați este medicul de familie. Acesta poate realiza o consultație preliminară și discerne între balonarea datorată unor obiceiuri sau boli funcționale și prezența unei boli mai grave. Dacă există motive pentru a suspiciona o altă afecțiune, în funcție de simptome, medicul de familie vă poate recomanda o consultație la una dintre specialitățile:

  • Medicină internă
  • Gastroenterologie
  • Cardiologie


Indiferent de medicul care vă consultă, primul pas este să îi descrieți acestuia simptomele și să îi oferiți alte informații despre dvs. Nu vă rușinați să vorbiți despre tranzitul intestinal, aspectul scaunelor, flatulență sau orice alt simptom digestiv, încât poate fi foarte important pentru diagnostic. Oferiți descrieri cât mai amănunțite. În general, vă puteți aștepta la următoarele întrebări:

  • De când au apărut simptomele, dacă sunt continue sau intermitente și ce intensitate au
  • Dacă simptomele apar într-un anumit moment al zilei și în ce relație cu mesele
  • Balonarea este localizată în partea de sus sau jos a abdomenului sau generalizată?
  • Balonarea este însoțită de flatulență, eructații excesive?
  • Ce obiceiuri alimentare aveți? (de câte ori pe zi mâncați, cât de repede, ce alimente, etc.)
  • Ați observat simptome mai marcate după ce ați consumat anumite alimente? (lapte, făinoase, grăsimi) sau dacă apar în legătură cu anumite evenimente (stres, ciclu menstrual)
  • Este ceva care ameliorează balonarea? (de exemplu, eliminarea gazelor sau a scaunului)
  • Aveți și alte simptome digestive (diaree, constipație, vărsături, durere „de burtă”) și non-digestive (de exemplu, vi s-au umflat picioarele)?
  • Ați scăzut în greutate în mod inexplicabil?
  • Ce medicamente luați? Nu uitați să menționați și suplimentele alimentare (de exemplu, tărâțe sau semințe de psyllium) și terapiile naturiste.
  • Ce diagnostice ați mai avut de-a lungul timpului? Dacă au existat anumite boli în familie (boli de inimă, cancere, etc.) (7)


Cum se pune diagnosticul

Atunci când este neclară cauza balonării și se suspectează o boală, pot fi indicate alte investigații. Acestea se realizează în funcție de simptome și diagnosticul cel mai probabil și includ, mai frecvent:

  • Coprocultură - analiza microscopică și cultivarea materiilor fecale, pentru a observa prezența de bacterii sau paraziți infectanți
  • Endoscopie, colonoscopie cu biopsie - aceste tehnici folosesc un tub lung și flexibil cu o cameră video atașată la un capăt, pentru a vedea aspectul tractului digestiv superior și inferior; în timpul investigației se prelevă un fragment de țesut pentru a fi analizat microscopic și biochimic.
  • Analize de sânge - markeri pentru boala celiacă, Helicobacter pylori, funcția hepatică
  • Test respirator pentru H. pylori
  • Ecografie abdominală, ecocardiografie (7)


Dietă și mod de viață

Anumite modificări în privința dietei, a modului de alimentație și a stilului de viață în general pot ameliora sau preveni balonarea. Acestea pot fi aplicate și concomitent cu măsurile medicamentoase care se pot impune în anumite boli.

  • Mâncați încet și cu îmbucături mici, mestecând bine înainte de a înghiți.
  • Consumați lichidele cu guri mici și evitați folosirea paiului.
  • Evitați băuturile carbogazificate.
  • Evitați guma de mestecat și bomboanele de supt.
  • Limitați îndulcitorii artificiali de tipul sorbitolului, întrucât aceștia pot stimula producerea de gaz.
  • Este util pentru persoanele cu proteze dentare să verifice stabilitatea acestora la un medic stomatolog.
  • Renuntați la fumat. Odată cu inhalarea fumului, înghițiți și puțin aer.
  • Tratați constipația simptomatică, crescând cantitatea de fibre (din legume, fructe și cereale) și apă; țineți cont că anumite produse cu fibre pot agrava balonarea: semințe de psyllium, tărâțe de cereale. Puteți încerca reducerea temporară a aportului de fibre, urmată de reintroducerea lor treptată în dietă.
  • Limitați aportul de grăsimi alimentare. Lipidele încetinesc digestia, astfel încât alimentele petrec mai mult timp în tubul digestiv, fermentând și producând gaz.
  • Consumați cu moderație alimentele care sunt cunoscute că produc balonare: fasole, mazăre, varză, broccoli, conopidă, ceapă, usturoi.
  • Observați reacția corpului dvs. la produsele lactate. Nu este obligatoriu să suferiți de o intoleranță la lactoză pentru a fi balonat; carbohidrații din lapte și brânzeturile moi sunt dificil de procesat de către tractul digestiv.
  • Țineți un jurnal alimentar. Consemnând alimentele care vă produc balonare, puteți să le evitați dar să continuați să vă bucurați de o dietă diversificată.
  • Faceți mișcare cât mai multă. Activitatea fizică stimulează tranzitul intestinal; mișcarea după masă poate ameliora și balonarea. (6, 7)


Ce trebuie să știi despre tratament

Întotdeauna când este posibil, principala metodă terapeutică este tratarea bolii de bază. Pe lângă aceste măsuri sau atunci când nu s-a descoperit o boală cauzatoare, poate fi recomandat și tratamentul simptomatic, al balonării în sine. Eficiența acestor tratamente pot diferi de la o persoană la alta. Medicamentele care pot fi recomandate pentru balonare includ:

  • Agenți antispumanți și surfactanți - simethicone, cărbune; acești compuși modifică structura bulelor de gaz și le fac mai ușor de eliminat, ameliorând în acest fel balonarea.
  • Antispastice - trimebutine, ulei de izmă bună (Menta x piperita) au o eficiență limitată și puțin dovedită pentru moment.
  • Laxative (pentru balonarea cu constipație) - lubiprostonă, polietilen glicol (cu o eficiență mai redusă)
  • Stimulanți ai activității intestinale - domperidonă, eficientă mai ales la pacienții cu simptome după masă
  • Antidiareice (pentru balonarea cu diaree) - diosmectită
  • Probiotice, prebiotice și simbiotice - suplimente alimentare conținând fie bacterii benefice, fie substratul pentru ca cele deja existente în intestin să se dezvolte mai mult. Eficiența acestora este mai bine dovedită pentru probiotice.
  • Antibiotice - rifaximină; nu se absoarbe din tractul digestiv şi poate îmbunătăţi simptomele prin regularizarea florei digestive.
  • Antidepresive - citalopram, amitriptalină; oferite la doze mai mici decât cele folosite în depresie, sunt eficiente mai ales în sindromul de colon iritabil
  • Terapii psihologice, cognitiv-comportamentale - utile pentru a reduce aerofagia și percepția asupra simptomelor (hipersensibilitatea); (4, 7)


Concluzii - de reținut

  • Balonarea este un simptom (subiectiv), însemnând percepţia de presiune neplăcută în interiorul abdomenului.
  • Deşi se asociază deseori cu flatulenţa şi/ sau eructaţiile în exces, nu este sinonimă cu acestea.
  • Balonarea se datorează deseori alimentației sau al problemelor digestive funcționale (când nu există un defect structural).
  • Dacă balonarea vă deranjează des sau nu o puteți controla prin măsurile luate la domiciliu, adresați-vă medicului de familie. În plus, stabiliți o consultație în scurt timp dacă aveți și alte simptome, mai ales dureri abdominale, sânge în scaun, scădere în greutate, umflarea picioarelor.
  • Igiena alimentației și cunoașterea alimentelor care provoacă balonare pentru dvs. sunt cei mai importanți pași pe care îi puteți lua pentru a ameliora acest simptom.
  • Terapiile medicamentoase se adresează bolii care a provocat balonarea, dar există și tratament țintit către acest simptom. Nu vă descurajați dacă primele terapii încercate nu au dat roade, ci lucrați împreună cu medicul pentru a găsi tratamentul potrivit. (2)

Data actualizare: 12-05-2014 | creare: 12-05-2014 | Vizite: 8670
Bibliografie
1. Balonarea, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/003123.htm
2. Balonarea: un simptom misterios, link: http://www.med.unc.edu/ibs/files/educational-gi-handouts/Abdominal%20Bloating.pdf
3. Bacteriile din intestin, rezidenți utili sau dușmani din interior?, link: http://iai.asm.org/content/76/8/3360.full
4. Tratamentul balonării și distensiei abdominale funcționale, link: http://www.medscape.com/viewarticle/741932_1
5. Distensia abdominală și balonarea, link: http://www.patient.co.uk/doctor/abdominal-distension-and-bloating
6. Gazele și durerile datorate lor, link: http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gas-and-gas-pains/in-depth/gas-and-gas-pains/art-20044739?pg=2
7. Înțelegerea balonării și distensiei, link: http://www.iffgd.org/site/manage-your-health/symptoms-causes/bloating-distension

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • De ce apar balonările?
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK