Boala cardiaca hipertensiva

Semne si simptome

Simptomele bolii cardiace hipertensive depind de durata, severitatea si tipul de boala.

Hipertrofia ventricolului sting.
Pacientii care prezinta ca unica modificare hipertrofia ventriculara stinga sunt asimptomatici. Acestia prezinta simptome doar in caz de dezvoltare a disfunctiei diastolice si a insuficientei cardiace.

Insuficienta cardiaca.
Desi insuficienta cardiaca diastolica si sitolica simptomatica sunt nediferentiabile, istoricul clinic al pacientului poate da anumite indicii. In mod special persoanele care dezvolta brusc simptomele insuficientei cardiace si care revin la valorile normale tensionale cu terapie medicala sunt mai predispusi la dezvoltarea disfunctiei diastolice izolate.

Simptomele insuficientei cardiace includ:
-dispneea de efort si cea de repaus
-ortopneea
-dispneea nocturna paroxistica
-fatigabilitate, mai ales in cea sistolica
-edem al gleznelor si cistig in greutate
-durere abdominala secundara ficatului marit si congestionat
-alterarea statusului mental in stadii tardive.

Pacientii se pot prezenta cu edem pulmonar acut cauzat de decompensarea brusca a functiei sistolice si diastolice ventriculare stingi, precipitat de abuzul alimentar, ischemia miocardica, cresterea acuta a tensiunii arteriale.
Pot dezvolta aritmii cardiace, in special fibrilatie atriala, sau simptome ale insuficientei cardiace in timp.

Ischemia miocardica.
Angina este o complicatie frecventa a bolii cardiace hipertensive si nu se poate diferentia de alte cauze de ischemie.
Simptomele tipice ale anginei includ durere retrosternala care dureaza sub 20 de minute.

Durerea este descrisa astfel:
-greutate, presiune, gheara
-iradiaza spre git, umar, brat sting sau interscapular
-este exagerata de stressul emotional sau fizic
-este ameliorata de repaus sau nitroglicerina sublinguala.

Pacientii se mai pot prezenta cu simptome atipice ale anginei, cum ar fi dispneea de efort.
Se pot prezenta cu angina cronica stabila sau sindrom coronarian acut, incluzind infarctul miocardic fara denivelarea segmentului ST si infarctul miocardic acut cu supradenivelarea de ST. Modificari ischemice se pot descoperi la pacientii in criza hipertensiva la care ateroscleroza nu este detectata la angiografie.

Simptomele coronariene acute pot fi precipitate de ruptura unei placi aterosclerotice sau de o crestere acuta si severa a tensiunii arteriale care conduce la cresterea tensiunii trensmurale in vasele aretriale si destabilizarea unei placi.

Aritmiile cardiace.
Acestea pot cauza o varietate de simptome, incluzind palpitatii, sincopa partiala sau totala, precipita angina, moarte cardiaca subita si precipitarea insuficientei cardiace, cu fibrilatie atriala si disfunctie diastolica.

Examenul fizic cuprinde:

Examenulul cardio-vascular:
-pulsul arterial care este normal in stadiile initiale ale hipertensiunii
-ritmul regulat la pacientii cu ritm sinusal sau neregulat la cei in fibrilatie atriala
-frecventa cardiaca este normala la cei in ritm sinusal si modificata in insuficienta cardiaca
-tahicardia este prezenta la insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala
-volumul sanguin poate fi normal sau crescut
-presiunea sanguina sistolica sau distolica este crescuta >140/90 mm Hg
-presiunea sanguina la extremitatile superioare poate fi mai mare decit la cele inferioare in coarctatie de aorta
-venele jugulare pot fi destinse in insuficienta cardiaca
-palparea apexului este deplasat lateral prin dilatatia ventriculara stinga
-Z1 este normal in intensitate si caracter, Z2 este accentuat, frecvent este audibil si palpabil Z4, Z3 este prezent in insuficienta cardiaca
-se poate ausculta un murmur aortic descrescendo distolic in zona mediana stinga parasternala
-se poate ausculta un murmur holosistolic sau regurgitatia mitrala in insuficienta cardiaca avansata si insuficienta aortica.

Examenul pulmonar:
-acesta poate fi normal sau poate include semne ale congestiei pulmonare
-raluri pulmonare, murmur vezicular diminuat
-matitate la percutie prin pleurezie.

Examenul abdominal:
-poate detecta un suflu arterial renal in stenoza renala aretriala
-o masa expansiva pulsatila in anevrismul aortic
-hepatomegalie si ascita in insuficienta cardiaca avansata.

Examenul extremitatilor:
-edemul gleznelor in insuficienta cardiaca severa.

Examenul sistemului nervos central si al retinei:
-simptomele nervoase nu sunt prezenta daca pacientul nu a suferit un accident cerebrovascular anterior
-examenul fundului de ochi poate detecta retinopatia hipertensiva.

Complicatiile hipertensiunii arteriale vizeaza cele trei organe tinta:
-cordul-insuficienta cardiaca stinga (astm cardiac, edem pulmonar acut), sau globala (angina pectorala, infarct miocardic, aritmii)
-creierul-hemoragie si tromboza cerebrala, encefalopatie hipertensiva
-rinichiul-insuficienta renala cronica in stadiul final al hipertensiunii.

Stadiul evolutiv al hipertensiunii conform” Organizatiei Mondiale a Sanatatii” se face in trei stadii, pentru precizarea carora un rol insemnat revine examenului fundului de ochi.

Stadiul I:
-lipsa simptomelor sau cefalee, ameteli, insomnie, palpitatii
-cresteri moderate si periodice ale valorilor tensionale
-F. O. de gradul I, examenul cordului este normal
-EKG, examenul radiologic si renal functional este normal.

Stadiul II:
-simptome nervoase (cefalee, ameteli, tulburari vizuale)
-cardiace (palpitatii, jena precordiala, dispnee de efort)
-uneori fenomene de encefalopatie hipertensiva (cefalee intensa, greturi, varsaturi, stare de neliniste si convulsii tonico-clonice)
-accidente vasculare cerebrale tranzitorii prin spasm sau definitive prin hemoragie sau tromboza
-valorile tensionale sunt constant crescute
-F. O. modificari de gradul II, EKG cu hipertrofie ventriculara stinga de grade diferite
-radiologic- dilatarea ventricului sting si aortei descendente
-functia renala normala.

Stadiul III:
-sunt afectate majoritatea viscerelor
-accidente vasculare cerebrale minore cu pareze si afazii trecatoare sau majore-leziuni in focar, definitive
-astm cardiac, edem pulmonar acut, angina pectorala, infarct miocardic
-insuficienta renala, F. O. de gradul III
-modificarile EKG si radiologice sunt mai accentuate
-functia renala alterata.