Bulimia la adolescenti

Adolescentii care sufera de bulimie au adesea o greutate foarte apropiata de cea normala, desi mananca cantitati excesive de alimente. Pentru a elimina efectele supraalimentarii, tanarul isi induce stari de voma sau isi administreaza laxative puternice. Adolescenti bulimici au deseori o imagine distorsionata despre propriul corp, insa isi impun reduceri in greutate mai putin severe decat tinerii care sufera de anorexie. Bulimia nervoasa apare deseori la adolescentii obezi sau dupa episoade de anorexie si de obicei in jurul varstei de 18 - 20 ani.

Bulimia nervoasa este de 2 tipuri: in primul caz adolescentul isi provoaca stari de voma, isi administreaza laxative, diuretice si clisme, iar in cel de-al doilea caz, dupa abuzul alimentar, tanarul urmeaza o dieta restrictiva sau face miscare fizica in exces.

Diagnosticul de bulimie nervoasa include episoade frecvente de mancat necontrolat, compulsiv si haotic, urmate de inducerea frecventa a starilor de voma, consumul excesiv de diuretice si laxative, post, clisme sau / si diete restrictive. Cu timpul, starile de voma devin un reflex automat. Pentru stabilirea diagnosticului, aceste episoade trebuie sa se repete cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni; adolescentul isi evalueaza in mod gresit forma corpului si greutatea.

Adolescentii care sufera de acest tip de tulburare alimentara au un nivel foarte scazut al stimei de sine si se considera urati si grasi (in mod eronat) . Adesea pacientii spun ca manancatul excesiv le "amortesc" starile de depresie sau anxietate, insa aceste sentimente reapar si sunt urmate de un nou episod de mancat compulsiv. Bulimicii mananca in secret, iar teama de a nu fi descoperiti duce la izolare sociala.

Cauzele bulimiei la adolescenti sunt diverse, insa nu exacte. Exista si o predispozitie genetica pentru aceasta tulburare alimentara, insa factorii de mediu pot fi la fel de importanti in declansarea bolii. Aceste cauze externe includ presiunea societatii, atitudinea familiei sau influenta media, bulimia fiind doar un simptom al starilor psihice negative. Adolescentii sunt mai predispusi la aparitia bulimiei deoarece se confrunta cel mai des cu scaderea stimei de sine si ganduri negative cu privire la propria imagine, grija pentru greutatea corporala, stari de depresie si sentimentul de vina pentru propriul comportament.

Simptomele bulimiei la adolescenti includ:
• buze crapate
• eroziunea smaltului (provocata de acidul gastric)
• iritatii in gat
• inflamatia esofagului
• calusuri la nivelul mainilor (datorita contactului cu dintii in timpul provocarii varsaturilor)
• inflamatia glandelor salivare
• capilare sparte la nivelul fetei (cauzate de efortul in timpul varsaturilor)
• sangerari rectale (provocate de laxative)
• fluctuatii in greutatea corporala
• deshidratare
• afectiuni renale
• rupturi in tractul gastrointestinal superior.

Adolescentii bulimici mananca in secret, evita restaurantele sau intalnirile sociale la care se mananca, merge la baie imediat dupa masa, foloseste pastile de slabit, se teme tot timpul sa nu fie gras, indiferent de greutatea corporala, vorbeste tot timpul despre mancare si greutate, urmeaza deseori diete stricte. Starea sa psihica este foarte schimbatoare, osciland intre extreme.

Datorita faptului ca poate fi ascunsa mai usor, bulimia nervoasa este considerata a fi o tulburare alimentara mai putin grava decat anorexia. Efectele negative evidente apar mai tarziu, insa 10% dintre pacienti mor de inanitie, atac de cord si alte afectiuni medicale sau se sinucid.

Tratamentul bulimiei la adolescenti consta in psihoterapie si terapie nutritionala. Psihoterapia are rolul de a elibera adolescentul de sentimentul de vina, a-l ajuta sa-si recapete respectul de sine si sa faca fata starilor de anxietate. Totodata pacientul bulimic are nevoie de o reeducare nutritionala. Puteti ajuta tanarul sa recapete un comportament alimentar adecvat in felul urmator:
• portia la o masa trebuie sa aiba dimensiuni medii;
• luati masa in familie si evitati locurile asociate cu mancatul compulsiv - ex. locatii fast-food;
• indrumati-l pe tanar sa manance incet si sa lase din mana furculita / lingura in timp ce mesteca;
• evitati intreruperile si distragerile in timpul mesei;
• planificati o activitate imediat dupa servirea mesei.