Buşoi: Pacienţii trebuie să aibă din nou acces rapid la terapiile fără interferon pentru hepatita C

Pacienţii din România trebuie să aibă din nou acces rapid la terapiile fără interferon pentru hepatita C, consideră europarlamentarul PNL Cristian Buşoi.

"În România avem nevoie de o strategie naţională de luptă împotriva hepatitei C, care să includă programe de prevenţie şi screening, dar şi acces larg la terapii de ultimă generaţie, pentru că altfel riscăm ca boala şi complicaţiile ei - ciroză, insuficienţă hepatică, carcinom hepatocelular - să escaladeze. Accesul la tratamentele de ultimă generaţie trebuie să fie o prioritate pentru Guvernul României. Natura progresivă a hepatitelor determină nu numai complicaţii serioase, uneori chiar mortale, ci şi costuri suplimentare, care împovărează bugetul. Guvernele unor ţări au înţeles acest lucru", a afirmat Buşoi, în cadrul evenimentului "Provocările hepatitei C în Europa Centrală şi de Est. Riscuri, acces la screening, diagnostic şi tratament", organizat la Parlamentul European.

El a arătat că Polonia a alocat anul trecut 102 milioane de euro, adică 15% din bugetul Sănătăţii pentru prevenirea şi tratamentul hepatitei C, iar Lituania alocă, anual, peste 4 milioane de euro.

Buşoi a precizat că 14 milioane de oameni din Europa suferă de hepatită C, potrivit rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, şi 84.000 dintre aceştia îşi pierd viaţa în fiecare an.

"Aceste date ne îndreptăţesc să afirmăm că hepatita C a devenit o problemă serioasă de sănătate publică. Cele mai ridicate rate ale îmbolnăvirilor se înregistrează în Europa Centrală şi de Est, în Rusia şi în statele de la Marea Baltică. În România, avem peste 660.000 de persoane infectate cu virusul hepatitic C. În ultimii 20 de ani, medicii au diagnosticat cu hepatita C (VHC) aproximativ 100.000 de persoane. Anual, 7.500 de români sunt descoperiţi cu acest diagnostic, 6.000 dintre ei se tratează, 1.500 fiind expuşi la complicaţii ale bolii", a declarat eurodeputatul Cristian Buşoi.

Invitat la dezbatere, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel a subliniat că infecţia cu virusul hepatita C se tratează şi se vindecă, graţie noilor medicamente apărute pe piaţa, la care au acces şi pacienţii din România.

"Introducerea antiviralelor cu acţiune directă (interferon free) a schimbat modul de raportare la tratamentul împotriva hepatitei C. 6.000 de pacienţi cu ciroză hepatică (F4) au fost trataţi deja, în România, cu interferon free, cu o rată de succes de 99,32%. În curând, alţi 12.000 de bolnavi vor primi tratament fără interferon, dintre care 2.000 cu ciroză hepatică decompensată şi alţi 10.000 aflaţi în stadiile de fibroză hepatică F4, F3 şi F2, inclusiv personalul medical, indiferent de stadiul fibrozei", a spus Adrian Streinu-Cercel.

La eveniment s-a prezentat situaţia bolnavilor cu hepatita C din România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Portugalia şi Grecia, concluzia specialiştilor participanţi fiind, potrivit comunicatului, că hepatita C poate fi eliminată dacă va deveni prioritate pentru guvernele comunitare, prin asigurarea accesului universal şi echitabil la tratament şi campanii susţinute de prevenţie.

Dezbaterea a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Europeană de Studii ale Ficatului (EASL), Asociaţia Europeană a Pacienţilor care suferă de boli ale ficatului (ELPA) şi Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA). Pe lista participanţilor s-au numărat renumiţi medici, cercetători şi profesori universitari din Polonia, Bulgaria, Lituania, Grecia, iar România a fost reprezentată de prof. univ. dr. Adrian Streinu - Cercel, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale şi manager al Institutului de boli infecţioase "Matei Balş", şi de Corina Pop, secretar general în Ministerul Sănătăţii.