Calitatea spermei ar fi afectată de poluare, potrivit unui nou studiu

Poluarea aerului, din cauza particulelor fine, ar fi asociată cu o spermă de o calitate mai slabă, sugerează un studiu publicat miercuri în revista specializată Occupational&Environmental Medicine, relatează AFP.

Efectele poluării asupra formei spermatozoizilor analizaţi în acest studiu, care a implicat aproape 6.500 de bărbaţi între 15 şi 49 de ani din Taiwan, sunt reduse.

Dar "ţinând cont de omniprezenţa expunerii la poluarea aerului, un efect scăzut al particulelor fine (PM2,5) asupra morfologiei (mărime şi formă - n.r.) normale a spermatozoizilor ar putea atrage infertilitatea unui număr important de cupluri", estimează autorii chinezi.

Bărbaţii implicaţi în studiu au participat cu toţii la un program de examinare medicală standard între 2001 şi 2014, în cursul căruia calitatea spermei lor a fost evaluată (numărul total de spermatozoizi, forma şi mărimea, precum şi mişcarea lor).

Nivelurile de PM2,5 au fost estimate pentru adresa de domiciliu a fiecărui participant pentru o perioadă de trei luni, corespunzând duratei necesare pentru a genera sperma, şi pentru doi ani în medie, utilizând o abordare matematică combinată cu date prin satelit furnizate de NASA.

Fiecare creştere cu 5 micrograme a particulelor fine pe metru cub de aer pe o medie de doi ani a fost asociată cu o diminuare semnificativă de 1,29% a morfologiei normale a spermatozoizilor, potrivit studiului.

În mod paradoxal, cercetătorii au mai observat şi o corelaţie între creşterea concentraţiei de spermatozoizi şi creşterea nivelurilor de particule fine. Ar fi vorba, susţin ei, despre un fenomen de compensare a degradării formei spermatozoizilor.

Explicaţia nu are însă fundamente ştiinţifice, susţine Sheena Lewis, profesor emerit de medicină reproductivă la Queen's University din Belfast.

Studiul bazat pe observare "nu stabileşte o legătură de cauzalitate" între poluare şi modificările spermei înregistrate, subliniază şi profesorul Kevin McConway, statistician la Open University, Marea Britanie.

Cercetătorii au ţinut cont, din punct de vedere statistic, de mai mulţi factori precum vârsta, educaţia, indicele de masă corporală (care măsoară excesul de greutate), tabagismul sau consumul de alcool, susceptibile să influenţeze rezultatele.

Însă, argumentează profesorul McConway, "ei nu ştiu unde lucrau aceşti bărbaţi" şi nu aveau, de exemplu, decât "informaţii limitate" privind expunerea lor la eventuale efecte nocive la locul de muncă şi "deci nu au ţinut cont de tot".

La rândul său, profesorul Allan Pacey, specialist britanic în adrologie, afirmă că evaluarea mărimii şi a formei spermatozoizilor este "unul dintre testele cel mai dificil de realizat" şi poate fi în consecinţă mai puţin precis.

În plus, acest criteriu nu ar fi atât de pertinent din punct de vedere clinic precum se credea, conform "unui număr mare de medici şi oameni de ştiinţă", a apreciat el într-un comentariu de la Science Media Center, din Londra.