Cancerele cavitatii orale

Autor:

Cancerele cavitatii orale
Cancerele orale pot debuta la nivelul tuturor formatiunilor care formeaza cavitatea orala. Acestea sunt: buzele, versantii mucozali ai buzelor si obrajilor, portiunea mobila a limbii, dintii, gingiile, planseul bucal, palatul dur si trigonul retromolar.

Tot la nivelul cavitatii orale putem include si cancerele ce afecteaza orofaringele, dezvoltate posterior de cavitatea bucala. Orofaringele este format din baza limbii, valul palatin, amigdalele palatine si peretele posterior al faringelui.

Atat cavitatea orala cat si orofaringele indeplinesc functiile de: deglutitie, respiratie, vorbire, masticatie si alimentare. Digestia alimentelor si umectarea gurii este facilitata de saliva, secretie ce este produsa de glandele salivare minore prezente la nivelul cavitatii orale si orofaringelui.

Cavitatea orala si orofaringele
contin in structura lor mai multe tipuri de tesuturi, care la randul lor prezinta diferite grupuri de celule. Perturbarile care apar la acest nivel pot da nastere la diferite tipuri de cancere. Unele tumori care se dezvolta la acest nivel pot fi benigne, nu disemineaza spre alte parti ale organismului si nu invadeaza alte tesuturi sanatoase. Altele insa, pot fi maligne, invadand si afectand si tesuturile invecinate.

Tumorile benigne ale cavitatii orale si orofaringelui

  • Fibromul
  • Tumora cu celule granulare
  • Granulomul eozinofilic
  • Leiomiomul
  • Keratocantomul
  • Lipomul
  • Papilomul
  • Condiloamele acuminate
  • Schwannomul
  • Xantomul verucos
  • Rabdomiomul
  • Tumorile odontogene
  • Granulomul piogenic
  • Neurofibromul
  • Osteocondromul

Tratamentul tumorilor cavitatii orale il constituie in majoritatea cazurilor, extirparea chirurgicala, fara a se constata recidive.

Leziuni posibil pre-canceroase

Leucoplazia si eritroplazia
Leucoplazia reprezinta o zona alba, iar eritoplazia este o zona de culoare rosie, care la atingere poate sangera.
Mucoasa astfel modificata, poate reprezenta o leziune pre- canceroasa, canceroasa sau lipsita de semnificatie patologica. La examenul microscopic pot fi detectate forme de displazie: usoare, moderate sau chiar severe.

Cauzele acestor leziuni: mestecatul tutunului sau fumatul, traumatisme locale provocate de proteze dentare incorect adaptate sau resturi radiculare.
In majoritatea situatiilor, prin indepartarea factorului cauzal, mucoasa revine la forma ei initiala.
Examenul histopatologic sau biopsia releva cu precizie daca aceste leziuni ar putea fi sau nu canceroase. Nu intotdeauna se apeleaza la aceste metode, si de aceea, ca si teste premergatoare biopsiei se mai pot utiliza si:
- Testul cu „albastru de toluidina”. Acest colorant se aplica pe zona afectata. Daca leiunea este canceroasa, atunci mucoasa va retine colorantul.
- Testul cu laser. Tesutul canceros reflecta intr-un mod diferit lumina fata de tesuturile sanatoase;
- Citologie exfoliativa. Zona afectata este raclata cu ajutorul unei perii de biopsie, iar apoi se examineaza microscopic aceste celule.

Tumorile maligne ale cavitatii orale si orofaringelui

- Caicinoame cu celule scuamoase;
- Carcinoame ale glandelor salivare minore;
- Carcinoame verucoase;
- Limfoame.

Cancerele cu celule scuamoase
Reprezinta un procent de 90% din totalul cancerelor ce afecteaza cavitatea orala. Celulele scuamoase intra in alcatuirea epiteliului mucoasei ce captuseste cavitatea orala si orofaringele, sunt plate si cancerele de la nivelul lor debuteaza sub forma unor colectii de celule scuamoase anormale.

Carcinoamele glandelor salivare minore
Iau nastere la nivelul glandelor salivare minore ce se gasesc localizate in mucoasa care tapeteaza cavitatea orala si orofaringele. Sunt frecvent reprezentate de: carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf, carcinomul adenoid chistic.

Carcinomul verucos
Este o forma mai usoara a carcinomului scuamocelular si reprezinta un procent de 5% din totalul cancerelor de la nivelul cavitatii orale si orofaringelui. Disemineaza in celelalte tesuturi sau parti ale organismului doar in situatii destul de rare, dar atunci cand le invadeaza, le afecteaza foarte profund si de aceea necesita interventie chirurgicala pentru a o extirpa si plasand marginile ei in tesut inconjurator sanatos.

Limfoamele
Aceste cancere intereseaza amigdalele si baza limbii, structuri ce contin tesut limfoid. Formele prezente la acest nivel sunt: limfoame non- Hodgking la adulti, boala Hodgkin, limfoame non- Hodgkin la copii.
Cancerele cavitatii orale si orofaringelui afecteaza mai des persoanele de sex masculin, in proportie de 2 ori mai mare fata de persoanele de sex feminin. Aceste afectiuni sunt prezente mai des la indivizii de culoare.
Localizarile cele mai frecvente sunt: limba, planseul bucal, buzele, glandele salivare minore, gingii si amigdale.

Cancerele orale si ale orofaringelui - stadializare

Stadiul cancerelor orale si orofaringelui reprezinta un important factor in alegerea tratamentului si in redarea gradului de extindere al cancerului unui organ. Aceste informatii se obtin cu ajutorul examenului clinic, endoscopiei, scanarea computer- tomograf, scanarea prin rozonanta magnetica, radigrafia toracelui.

Sistemul de stadializare TNM
T - reda marimea tumorii primare;
N - descrie prelungirea cancerului catre ganglionii limfatici regionali cervicali;
M - prezinta extensia cancerului spre alte organe- metastaze.

Dupa literele T, N si M urmeaza fie cifre de la 0 la 4 care ne indica cresterea severitatii, sau litera „X” - ce inseamna „care nu poate fi precizat”.

Stadializarea tumorii primare privind cancerele buzelor, cavitatii orale si orofaringelui (T)
Tx: tumora primara nu poate fi evaluata;
T0: tumora primara nu este evidenta;
Tis: carcinom „in situ” - tumora canceroasa este situata in interiorul epiteliului mucoasei si nu a penetrat inca tesuturile mai profunde ale acestor zone.

T1: tumora este mai mica de 2 cm;
T2: tumora are dimensiuni intre 2 cm si 4 cm;
T3: tumora are dimensiuni mai mari de 4 cm;
T4: tumora invadeaza tesuturile adiacente.

Stadializarea metastazelor la distanta consecutive cancerelor orale si orofaringiene (M)
Mx: prezenta metastazelor la distanta poate fi evaluata;
M0: lipsa metastazelor la distanta;
M1: cancerul a diseminat la distanta fata de regiunile capului si gatului.

Stadiul de boala canceroasa

Stadiul 0
Tis, N0, M0: carcinom „in situ”. Tesuturile adiacente nu sunt invadate.

Stadiul I
T1, N0, M0: tumora are dimensiuni mai mici de 2 cm si ramane localizata.

Stadiul II
T2, N0, M0: tumora are dimensiuni intre 2 cm si 4 cm si nu se extinde la structurile vecine.

Stadiul III
T3, N0, M0: tumora depaseste dimensiunea de 4 cm si nu invadeaza tesuturile vecine.
T1, N1, M0 sau T2, N1, M0 sau T3, N1, M0: tumora imbraca orice dimensiune dar nu invadeaza tesuturile vecine. Se extinde insa spre catre un ganglion limfatic cervical.

Stadiul IVA
T4, N0, M0 sau T4, N1, M0: tumora are orice dimensiuni dar invadeaza tesuturile vecine.

Stadiul IVB
Orice T, N3, M0: tumora are orice dimensiuni si poate invada alte structuri vecine. Se extinde la unul sau mai multi ganglioni limfatici depasind 6 cm.

Stadiul IVC
Orice T, orice N, M1: tumora are orice dimensiune, intereseaza sau nu si alte structuri vecine, si se extinde cel mai adesea la plamani.

Stadializarea metastazelor ganglionare ale cancerelor orale sau orofaringiene (N)
Nx: ganglionii limfatici vecini nu pot fi evaluati;
N0: lipsa metastazelor ganglionare regionale;
N1: cancerul se extinde catre un ganglion limfatic cervical;
N2: cuprinde 3 subgrupe:
- N2a: cancerul a metastazat intr-un ganglion limfatic cervical, dimensiunea ganglionului fiind cuprinsa intre 3 cm si 6 cm;
- N2b: cancerul s-a raspandit in mai multi ganglioni limfatici cervicali, dar dimensiunea lor nu depaseste 6 cm;
- N2c: cancerul s-a extins in unul sau mai multi ganglioni limfatici situati de ambele parti ale gatului;
- N3: cancerul s-a extins intr-un ganglion cervical, iar dimensiunea lui depaseste 6 cm in diametru.

Factori de risc pentru cancerele cavitatii orale si orofaringelui

Fumatul
Riscul de a dezvolta un cancer este in stransa legatura cu numarul de tigarete fumate intr-o zi si de vechimea acestui viciu.
Fumatul de tigareta, trabuc, pipa provoaca cancere cu localizare la nivelul cavitatii orale sau orofaringelui. Cancerul buzelor este datorat unui factor de risc - fumatul la pipa.
Daca o persoana prezinta o forma de cancer si continua in acelasi timp sa fumeze, cu siguranta este dispusa sa dezvolte un alt tip de cancer.
De asemenea, mestecarea si prizarea tutunului asociaza cancere la nivelul regiunii jugale, gingiilor sau la nivelul versantului mucozal labial.

Consumul excesiv de alcool
Aproximativ 7 din 10 persoane sunt depistate cu carcinoame ale cavitatii orale, aceste fiind deseori si persoane care sunt mari consumatoare de alcool. Cand pacientii asociaza insa, consumul de etanol cu fumatul, cresc riscul dea dezvolta o forma sau alta de cancer.

Sexul
Aceste cancere au o frecventa de pana la doua ori mai mare la sexul masculin fata de cel feminin.

Radiatiile ultraviolete
Principala sursa de ultraviolete pentru majoritatea populatiei o reprezinta radiatiile solare. Cancerele localizate la nivel labial se depisteaza frecvent la persoanele care nu se protejeaza atunci cand isi desfasoara activitatea in aer liber, prin aplicare de creme cu protectie solara.

Deficientele nutritionale
Cancerul cavitatii orale si orofaringelui este rezultatul unei diete sarace in legume si fructe.

Infectia cu virusul Papiloma Uman
Acest virus produce veruci care sunt localizate in diferite parti ale organismului. Virusul Papiloma Uman este responsabil de producerea a 20-30 % din totalul cancerelor aparute la nivelul cavitatii orale si orofaringelui.

Supresia sistemului imunitar
Tratamentele imunosupresive folosite in prevenirea rejectarii organelor transplantate sau pentru alte boli ale sistemului imun pot provoca persoanelor care le utilizeaza cancere dezvoltate la nivelul cavitatii orale si orofaringelui.

Lichenul plan
Se intalneste cel mai frecvent la persoanele de varsta medie si afecteaza in special pielea, dar si mucoasa orala si se manifesta prin aparitia unor pete mici cu striuri albe. Daca aceste situatii se agraveaza, atunci ele pot induce cancere orale.

Factori de risc care pot fi insa incerti, nedovediti sau controversati

Apele de gura:
- Au un continut ridicat de alcool si pot reprezenta un factor in aparitia cancerelor la nivelul cavitatii orale sau orofaringiene;
- Acest factor se datoareaza pacientilor care sunt deja consumatori de alcool etilic si fumatori, care folosesc apa de gura mai frecvent decat pacientii care nu au aceste vicii.

Iritatii cronice produse de lucrarile protetice:
- Protezele incorect adaptate pot constitui un factor de risc in aparitia cancerelor orale sau orofaringiene;
- Acesti pacienti care sunt purtatori de proteze trebuie sa mearga la medicul stomatolog pentru controale periodice in vederea descoperirii de noi modificari care au aparut la acest nivel si de a stabili daca aceste modificari pot constitui caractere ale bolii canceroase.

Cauze ce pot sta la baza cancerelor orale si orofaringelui

Cancerele apar de obicei atunci cand ADN- ul celular este deteriorat. ADN- ul din celule contine cateva gene care conditioneaza functionarea celulelor organismului si la cresterea celulelor intr- un ritm adecvat. In situatia in care aceste gene sunt afectate, atunci aceste celule vor creste haotic si vor da nastere la o tumora.

Profilaxia cancerelor cavitatii orale si orofaringiene

Reducerea consumului de alcool si fumatul
Renuntareala ceste vicii a dus la scaderea riscului de manifestare a unui tip de cancer la nivelul sferei orale. Desi in unele cazuri renuntarea la consumul etilic este foarte dificil, atunci se recomanda ca acest consum sa se reduca in timp.

Expunerea limitata la radiatiile ultraviolete
Se recomanda a se limita timpul petrecut in aer liber atunci cand radiatiile ultraviolete ale soarelui sunt puternice. Persoanele care se expun acestor radiatii trebuie sa poarte palarii, ochelari de soare, si sa se protejeze prin aplicarea pe tegumente si la nivelul buzelor de creme cu factor de protectie solara.

Purtarea de proteze dentare perfect adaptate

Mentinerea unei diete alimentare sanatoase
Introducerea in dieta a unui numar de 5 mese pe zi si completarea lor cu fructe legume variate si cereale. Se recomanda a se evita consumul de carne prelucrata, carne rosie dar completarea cu peste, carne de pasare fasole boabe.

Chimioprofilaxia
Utilizarea „izotretinoin-ului”, un produs ce a fost obtinut pe cale sintetica, la pacientii ce prezinta cancere orale sau orofaringiene, poate reduce riscul aparitiei unui nou tip de cancer la acest nivel.

Diagnostic pentru cancerele cavitatii orale si orofaringelui

Semne si simptome

  • O ulceratie ce nu prezinta tendinta de vindecare, localizata la nivelul cavitatii orale;
  • Nodul sau masa tumorala persistente in grosimea obrajilor;
  • Durere ce nu se remite, la acest nivel;
  • O pata alba sau rosie ce persista la nivelul gingiei, limbii, mucoasei orale, amigdalelor;
  • Tulburari manifestate in deglutitie si masticatie;
  • Hipoestezia limbii;
  • Tulburari ale deschiderii gurii si ale mobilitatii limbii;
  • Modificari ale vocii;
  • Scadere in greutate;
  • Pierderi ale dintilor.

Teste ce sunt utilizate in depistarea cancerelor de la nivelul cavitatii orale si orofaringelui

Istoricul medical complet
Anamneza pacientului privind antecedentele personale si heredo- colaterale este un prim pas foarte important in decelarea cancerelor de la acest nivel.

Examenul fizic
Se pot descoperi prin acest examen unele semne ce prevestesc un inceput de cancer oral precum: tumefiere la nivelul capului, fetei, gatului sau gurii. Acest examen se realizeaza prin inspectie si palpare.

Consult de specialitate
Atunci cand medicul care efectueaza examenul fizic si descopera unele semne ce conduc spre un cancer oral, acesta trebuie sa trimita pacientul la un specialist in asemenea cancere: chirurg maxilo-facial sau oto-rino-laringologist. El va continua investigatiile prin efectuarea de teste aditionale.
Examenul complet al acestor regiuni include si efectuarea nazo- faringoscopiei, faringoscopiei si laringoscopiei.
Faringoscopia si laringoscopia indirecta foloseste mici oglinzi care sunt pozitionate in portiunea posterioara a cavitatii orale pentru a examina faringele, baza limbii si o portiune din laringe.
Larongoscopia si nazo-faringoscopia directa se realizeaza prin intermediul endoscopului si se examineaza ariile inaccesibile explorarilor cu oglinzile.

Probe utilizate in diagnosticul cancerelor orale si ale orofaringelui

Citologia exfoliativa
Prin aceasta metoda se racleaza aria suspectata si apoi produsul obtinut se intinde pe suprafata unei lame de sticla. Dupa ce acesta mostra a fost obtinuta, se coloreaza cu un colorant special pentru ca mai apoi celulele sa fie vizualizate la microscop.

Biopsia incizionala
Se utilizeaza in aceasta metoda un instrumentar special, ce se introduce printr-un endoscop, prelevand astfel mici fragmente de tesut modificat pentru a fi examinate ulterior.

Biopsia prin aspiratie cu ac fin
In situatia in care se observa prezenta unei mase tumorale ce poate fi detectata prin palpare, in zona cervicala, atunci medicul va utiliza un ac foarte subtire ce este atasat la o seringa, si preleva prin aspiratie o mica cantitate de tesut din acea masa, care ulterior va fi evaluata si observata la microscop.

Investigatii imagistice

Aceste tipuri de investigatii sunt utilizate pentru a evidentia stadiul in care se afla cancerul.

Radiografia simpla toracica
Aceasta se realizeaza pentru a avidentia daca cancerul s-a raspandit si la nivelul plamanilor.

Scanarea computer- tomografica
Se obtine astfel o imagine speciala cu ajutorul razelor X, imagine ce ofera detalii pe diverse portiuni ale organismului. Aceasta tehnica relizeaza mai multe imagini plan cu plan dintr-un singur segment al corpului.

Imagistica prin rezonanta magnetica
Acesta metoda se bazeaza pe energia undelor radio ce este absorbita de corp si apoi eliberata intr- un tipar dat, in functie de tesutul explorat si in functie de boala cere a afectat acest tesut.
Se poate utiliza si un mediu de contrast.

Scanarea tomografica prin emisie de pozitroni
Aceste scanari presupun folosirea unei glucoze ce contine atomi radioactivi, ce se introduce in planul vascular. Celulele canceroase absorb o cantitate mai mare de glucoza radioactiva si cu ajutorul unei camere speciale, se poate reda ulterior o pictograma ce reprezinta ariile de radioactivitate de la nivelul intregului corp.

Pasajul baritat
Este utilizat pentru a examina mucoasa portiunii superioare a tubului digestiv, in special esofagul. Pacietul este pus mai intai sa inghita solutie de bariu, dupa care sunt efectuate mai multe radiografii cu raze X.

Testele sanguine

Sunt utilizate teste sanguine de rutina pentru a se evalua starea generala de sanatate a pacientului.

Examenul stomatologic

Un control stomatologic este necesar pentru a rezolva unele probleme, dar si pentru a efectua unele extractii ale dintilor care sunt complet irecuperabili, pentru a putea incepe tratamentul iradiant cat mai repede.

Cele mai frecvente intrebari pe care pacientul le poate adresa medicului privind boala canceroasa si tipul de tratament folosit, pot fi:

- Cat de sigur este tratamentul folosit?
- Rezultateale oferite sunt bune?
- Este recomandat a se utiliza mai multe tratamente simultan?
- Ce parere au medicii privind aceste terapii?
- Care este diferenta dinte tratamentul complementar si cel alternativ?
- Care sunt sursele de informare privind aceste tratamente?

Tratament pentru cancerul cavitatii orale si orofaringelui

Tratamentul chirurgical

Efecte secundare:
- daca interventia de extirpare a tumorii nu este una de mare anvergura, atunci singurul simptom care apare si apoi se remite este cel algic.
- daca interventia insa, este mai laborioasa, atunci pot aparea diferite efecte secundare precum: infectii, dehiscentele plagilor post-operatorii, tulburari aparute la nivelul vorbirii sau alimentatiei si decesul in unele cazuri foarte rare.

Extirparea tumorii primare
Prin acesta operatie se rezeca intreaga tumora, dar si o zona de tesut normal din jurul leziunii. Cand se indeparteaza o portiune de tesut sanatos care inconjoara leziunea, atunci se reduc sansele ca in aceasta zona sa ramana celule tumorale. Pentru a extirpa intrega tumora se pot folosi mai multe metode, de exemplu pe cale intraorala, atunci cand tumora este de mici dimensiuni sau poate fi usor abordata. Cand tumora imbraca o forma mai mare, atunci va fi nevoie ca incizia sa se efectueze la nivel cervical, daca aceasta este localizata la nivelul orofaringelui.

Rezectia de maxilar
Daca cancerul invadeaza bolta palatina, atunci maxilarul respectiv va trebui indepartat in totalitate sau partial.

Rezectia mandibulara totala sau partiala
Cand osul mandibular nu este afectat de catre un cancer localizat in cavitatea orala, atunci este recomandat doar interventia prin care are loc rezecarea tumorii primare, fara insa a indeparta si tesut osos adiacent.
Atunci cand mobilitatea tumorii este limitata, datorita evolutiei ei, atunci se va efectua o rezectie partiala in grosimea osului mandibular, prin care se indeparteaza doar o portiune de os, fara a afecta continuitatea lui. In situatia in care, prin examen radiologic se deceleaza cresterea in dimensiune a tumorii, si afectarea in acelasi timp si a mandibulei, se recomanda rezectie mandibulara in continuitate.

Laringectomia
Aceasta metoda este utilizata destul de rar, in situatiile in care o tumora mare afecteaza limba si orofaringele.

Evidarea cervicala
Nodulii limfatici ai gatului sunt afectati de cancerele cavitatii orale si orofaringelui, care disemineaza la acest nivel. Evidarea cervicala necesita indepartarea ganglionilor care sunt posibil continatori de celule canceroase. Evidarea cervicala se poate efectua prin mai multe metode:
-
Evidarea cervicala partiala sau selectiva prin care sunt extirpati doar cativa ganglioni limfatici.
- Evidarea cervicala radicala modificata prin care sunt indepartati ganglionii limfatici laterocervicali de o parte, localizati de la marginea bazilara a mandibulei pana la clavicula, impreuna cu cativa nervi si muschi;
- Evidarea cervicala radicala prin care sunt extirpati toti limfonodulii laterocervicali unilaterali, impreuna cu unele grupe musculare, unele vene si unii nervi.

Evidarile cervicale sunt insotite de unele efecte secundare: limitarea miscarii de ridicare a bratului deasupra capului, pareza buzei inferioare, hipoestezia urechii.

Reconstructia cu lambouri pediculate sau libere
Extirparea tumorilor mari poate implica defecte largi la nivelul cavitatii orale, faringelui, sau cervical, si de aceea este nevoie de acoperirea acestor mici defecte prin transplant de grefa, muschi sau os.

Traheostomia
Atunci cand tumora este prea mare si acopera faringele, este necesar ca ea sa fie total indepartata, si de aceea trebuie sa se creeze o comunicare cu mediul extern la nivelul traheei, o traheeostoma, pentru a „sunta” tumora si a permite in acest fel pacientului sa respire cu usurinta.

Gastrostoma
Prin aceasta tehnica se se introduce prin peretele abdominal un tub, pana in stomac, acest tub reprezentand calea prin care alimentele ajung la nivelul stomacului. Aceasta este o interventie chirurgicala minora si este practicata de medicul generalist.

Extractiile dentare si implanturile
Extractiile dentare
vor fi efectuate de catre medicul chirurg maxilo- facial si doar in cadrul „asasinarii preoperatorii a cavitatii orale”.

Radioterapia

Aceasta metoda utilizeaza radiatiile X de inalta energie sau particule care au un efect de stopare sau de distrugere asupra celulelor canceroase.
- Cand cancerele au dimensiuni mici, atunci aceasta metoda poate fi folosita ca tratament de baza;
- Cand cancerele sunt de dimensiuni mai mari, atunci acesta metoda este combinata cu tratamentul chirurgical;
- Poate fi folosita ca tratament adjuvant, postoperator;

Radioterapia externa
Se bazeaza pe un fascicul de raze care este produs de un aparat din afara organismului si constituie calea cea mai comuna de tratament iradiant in cazul cancerelor cavitatii orale si orofaringelui. Radioterapia externa se realizeaza timp de 6 sau 7 saptamani, si se realizeaza in 5 sedinte consecutive saptamanale.

Brahiterapia

Aceasta tehnica se bazeaza pe plasarea unor materiale radioactive in vecinatarea tumorii sau chiar in interiorul acesteia.

Pot fi utilizate mai multe tipuri de brahiterapii:
- Brahiterapia cu rata inalta (HDR): foloseste cateva catetere care sunt introduse intratumoral sau peritumoral.
- Brahiterapia cu rata joasa (LDR): se poate realiza temporara sau definitiv. Cea temporara consta in implantarea unor tuburi de dimensiuni mici din material plastic in interiorul tumorii sau peritumoral. Aceste tuburi sunt incarcate cu capsule radioactive, care interactioneaza local cu cancerul, timp de cateva zile si il distrug. Cea definitiva implanteaza capsule direct in interiorul tumorii.

Chimioterapia

Aceasta metoda foloseste medicamente care se pot administra atat pe cale orala cat si endovenoasa in vederea distrugerii celulelor de provenienta canceroasa.

- Chimioterapia combinata cu radioterapia este recomandata in cancerele de mari dimensiuni, tumori ce sunt localizate la nivel cervical.
- Pentru a micsora dimensiunea cancerelor, acesata metoda se poate utiliza preoperator asau inaintea tratamentului iradiant.

Medicamentele care se utilizeaza in chimioterapie sunt:
- Bleomicina;
- Paclitaxel;
- Carboplatin;
- Cisplatin;
- 5-fluorouracil;
- Methotrexat;
- Ifosfamida;
- Docetaxel.

Efectele secundare ale chimioterapiei:
- Caderea parului;
- Pierderea apetitului alimentar;
- Dureri la nivelul mucoasei orale;
- Greturi si varsaturi;
- Infectii;
- Fatigabilitate;
- Echimoze.

Terapia tintita

In ultima perioada, studiile au descoperit unele medicamente care pot „tinti” anumite parti ce apartin celulelor canceroase. Tinta celulelor canceroase din cavitatea orala si de la nivelul ororfaringelui se numeste‚ „receptorul factorului epidermal de crestere”.
Un medicament denumit ‚„Cetuximab”, blocheaza acesti receptori si stopeaza cresterea in dimensiune a masei tumorale. Acest medicament este administrat si pe cale endovenoasa, dar in aceasta situatie poate provoca unele efecte secundare precum reactii adverse sau rash- ul acneiform al fetei, toracelui anterior superior, toracelui posterior.

Un pacient diagnosticat cu cancer oral sau orofaringian poate adresa medicului urmatoarele intrebari, la care acesta este dator sa raspunda cat mai prompt si realist:
- De ce tip de cancer al cavitatii orale sau orofaringelui sufar?
- Cancerul a evoluat sau „s-a imprastiat” de la locul initial?
- Care este stadiul cancerului de care sufar?
- Care sunt oportunitatile de tratament si care dintre ele mi le recomandati?
- Care este sansa de supravietuire data de studiile efectuate recent?
- Care sunt efectele secundare care pot aparea datorita tratamentului?
- Care este perioada de recuperare dupa tratament?
- Cand este momentul cel mai favorabil in care ma pot intoarce la seviciu?
- Exista sanse ca boala canceroasa sa recidiveze dupa tratament?
- Care trebuie sa fie pregatirile precedente tratamentului ce va fia aplicat si cand trebuie ca acestea sa se realizeze?
- Exista sansa ca un anumit tip de tratament sa diminue sansa unei recidive, fata de altul?
- Pot cere sfatul si opinia uui alt medic?

Optiuni de tratament in functie de stadializare

Carcinom in situ:
- acest stadiu nu reprezinta potential de transformare si nu este invaziv;
- Tratamentul este cel chirurgical, constand in extirparea tumorii, insotita de indepartarea si a unei zone perilezionala de tesut normal.

Stadiile I si II:
- Se recomanda radioterapia sau tratamentul chirurgical.

Cancerul buzelor:

- Este recomandata chirurgia Mohs sau tratamentul chirurgical.

Cancerul planseului bucal
:
- Este de preferat extirparea pe cale chirurgicala, urmata apoi de tratament iradiant.

Cancerul portiunii mobile a limbii:
- Pentru tumorile de mici dimensiuni se recomanda tratamentul chirurgical;
- Pentru tumorile de mari dimensiuni se recomada radioterapia;
- In unele situatii se poate utiliza si evidarea cervicala pentru a trata de asemenea si ganglionii limfatici cervicali.

Cancerul localizat la nivelul mucoase jugale:
- Tratamentul chirurgical este cel mai relevant in aceasta situatie;
- Cand aceasta metoda nu poate fi folosita, atunci se poate folosi radioterapia.

Cancerul gingivoalveolar mandibular:
- Recomandat este tratamentul chirurgical insotit de indepartarea unei parti din mandibula;
- Se poate suplimenta cu radioterapie, daca excizia nu a fost realizata in totalitate;
- Pentru ganglionii limfatici cervicali se poate folosi evidarea cervicala.

Cancerul gingivoalveolar maxilar si cancerul boltii palatine:
- Se recomanda tratamentul chirurgical, adaugand radioterapia atunci cand este necesar.

Cancerul bazei de limba:
- Este de preferat a se utiliza radioterapia;
- Tratamentul chirurgical nu este indicat deoarece poate provoca tulburari de vorbire si de deglutitie.

Cancerul valului palatin:
- Tratamentul preferat ramane radioterapia;
- Tratamentul chirurgical poate fi insotit de tulburari de deglutitie, de vorbire;
- Pentru tratamentul ganglionilor limfatici cervicali este folosita iradierea.

Cancerul amigdalian:
- Poate fi utilizata in acest caz atat terapia chirurgicala cat si radioterapia;
- Ce mai preferata insa este iradierea, deoarece are cele mai mici sanse de a declansa efecte secundare.

Stadiile III si IV:
- Se foloseste radioterapia, tratamentul chirurgical, tratamentul iradiant sau chimioterapia, dar si „Cetuximab”;
- Cand cancerele sunt deja diseminate catre alte organe ale corpului, atunci ele vor trebui tratate prin monochimioterapie sau polichimioterapie.

Cancerul recidivant al cavitatii orale sau orofaringelui

Cand unele cancere deja tratate au recidivat din nou, atunci este necesar ca urmatoarele tratamente a fie efectuate luand in considerare localizarea si dimensiunea tumorii, tipul de tratament aplicat, dar si starea generala de sanatate pe care o prezinta pacientul.
In situatia in care, cancerul a recidivat in aceeasi arie in care a aparut prima data si daca, radioterapia a fost deja utilizata, se poate recurge la a folosi tratamentul chirurgical, doar atunci cand acesta este posibil. In cazul in care tumora a recidivat, dar in terapia de prima intentie a fost utilizata iradierea cu fascicul extern, aceasta terapie nu mai poate fi utilizata a doua oara. O alta tehnica folosita in recidiva cancerului este si brahiterapia. Cand tratamentul chirurgical a fost folosit prima data, in recidiva lui se poate alege dintre metodele: radioterapie, interventie chirurgicala, sau ambele simultan. Cand recidiva cancerului se deceleaza la o oarecare distanta fata de prima zona in care a aparut, atunci tehnica de tratament este chimioterapia, metoda prin care dimensiunea cancerului poate fi redusa, dar acest rezultat nu este unul de durata.

Schimbarea stilului de viata la pacientii care au fost tratati de cancer la nivelul cavitatii orale sau orofaringelui

Cand tratamentul unui cancer oral sau orofaringian a luat sfarsit, pacientului trebuie sa i se explice importanta prezentarii la controale regulate postterapeutice.
Cand un pacient a suferit de un cancer localizat la nivelul cavitatii orale, atunci el poate prazenta o recidiva in orice arie cervicala sau poate prezenta metastaze la nivelul plamanilor. Recurentele cele mai multe apar in primii doi ani dupa ce tratamentul a fost realizat, si de aceea este necesar ca vizitele la medic sa se realizeze in fiecare luna pana la un an dupa tratament, la doua luni pana la doi ani, iar dupa aceasta perioada sa fie realizat de doua ori pe an. Recidiva sau metastazele pulmonare pot fi decelate prin radiografii toracice.
Cand tratamentele pentru cancere au fost terminate, aproape toate prezinta efecte secundare, care pot dura de la cateva zile, luni pana la cativa ani sau unele chiar pot fi permanente.

Corectia reflexului de inghitire si a vorbirii

Aceste tulburari trebuie sa fie rezolvate de un logoped, imediat dupa interventia chirurgicala sau dupa alte tratamente ce sunt efectuate. Sfaturile acestui medic poate fi completate cu cele ale unui medic dietetician atunci cand simptomul de gura uscata isi face aparitia.

Reconsiderarea stilului de viata in timpul si dupa tratamentul bolii canceroase

Acceptarea acestui tip de boala reprezinta de cele mai multe ori un efort pentru ca pacientul sa accepte adevarul si poate fi insotit de un consum emotional mare. In toata aceasta perioada, care de multe ori este una destul de lunga, pacientul poate sa isi imbunatateasca stilul de viata incepand cu a aface ordine in alimentatie. Schimbarea din punct de vedere alimentar este foarte importanta, deoarece pacientii pot prezenta schimbari ale gustului, aparitia greturilor la unele alimente, pierderea apetitului pentru o perioada de timp, scadere sau crestere in greutate.
Medicul nutritionist va recomanda mese mici si dese, proportionate la doua- trei ore, pana cand se revine cat de cat la o stare generala mai buna.
Modificarile in alimentatie pot reprezenta si introducerea de 5 sau mai multe mese pe zi ce contin fructe si legume, cereale integrale ce va inlocui faina alba si zaharurile. In schimb va trebui sa se evite carnea grasa, consumul cronic de alcool etilic. Exercitiile fizice vin sa completeze dieta sanatoasa si va participa la mentinerea unei greutati normale si a unui tonus energic.
Oboseala si fatigabilitatea sunt simptome care pot persista dupa tratamentul cancerului, dar nu vor fi remise prin repaus fizic si de aceea se recomanda exercitii fizice pentru a le reduce.
Exercitiile fizice vor trebui adaptate fiecarui pacient in parte tinand cont de varsta fiecaruia, astfel ca un pacient de varsta mai inaintata va efectua mai multe plimbari scurte, pe cand cel tanar va efectua acest efort fizic un timp mai mare.
In acelasi timp, educatia fizica poate imbunatati atat capacitatile fizice cat si cele psihice ale unui organism care se afla in suferinta: poate ameliora functiile cardiovasculare, contribuie la starea generala de bine, la bunadispozitie, reduce anxietatea si depresia, creste forta musculara si scade fatigabilitatea.
Acest stres cauzat de boala canceroasa, pe care orice pacient il poate resimti poate fi redus si prin afectiunea acordata de catre cei apropiati si de persoanele dragi care il pot sustine din punct de vedere moral.

Atitudini in fata tratamentului depasit

Unele tratamente efectuate pot fi insotite de recidive ale cancerelor sau de crestere in dimensiune ale tumorii, de aceea este necesar ca tratamentul efectuat a doua oara sa poate aduce rezultate mai bune.
Cand un pacient nu raspunde la mai multe tratamente aplicate, atunci se instaleaza o rezistenta a cancerelor la toate tratamentele.
Aceasta situatie poate deveni cea mai grea perioada din viata pacientului privind lupta cu cancerul.
Scopul medicului este de a ajuta pacientul sa treaca de toate simptome care apar in acest decurs si de ai ii usura suferinta.
Pacientul insusui va decide insa unde se va opri cu acest tratament daca boala canceroasa nu mai raspunde la nicio metoda de tratament.

Pacientul diagnosticat cu boala canceroasa este foarte susceptibil atat din punct de vedere emotional cat si fizic. El trebuie constientizat de importanta tratamentului si de beneficiiele lui astfel incat simptomele sa fie ameliorate si uneori chiar indepartate. Persoanele apropiate si rudele joaca un rol foarte important si uneori chiar vital in avansarea bolii, iar pacientul poate deveni mai cooperant atunci cand aceasta sustinere este venita chiar din partea medicului. Cand cel suferind este sustinut si ajutat, el poate „lupta” mai usor cu boala si uneori chiar sa o invinga datorita increderii si importantei de a trai pe care i le insufla persoanele de langa el.

Data actualizare: 28-01-2015 | creare: 10-01-2013 | Vizite: 24224
Bibliografie
Cancerul cavitatii orale si orofaringelui, autori: Trandafir Daniela, Trandafir Violeta, Gogalniceanu Dan, ed: pim, Iasi, 2010;
Menedenhall WM, Riggs CE, Cassisi NJ, Treatment of head and neck cancers.In: DeVita VT, Hellman S, Rosenberg SA, eds. Cancer: Principles and Practice of Oncology. 7th ed. Philadelphia, Pa: Lippincott Williams& Wilkins; 2005:662- 732;
Ferlito A et al. Neck Dissection: past, present and future? J. Laryngol Otol. 2005; 1:1-6;
Kreimer AR, Clifford GM, Boyle P, Franceschi S. Human papillomavirus types in head and neck squamous cell carcinomas worldwide: a aystematic review. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2005; 14:467- 475;
American Cancer Society. Cancer Facts and Figures 2009. Atlanta, Ga: American Cancer Society; 2009;
American Joint Committee on Cancer. AJCC Cancer Staging Manual, 6th ed. New York, Springer; 2002:23- 42.
Ghidul pacientului cu cancer

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK