Cancerul nazal

Cancerul nazal este reprezentat de o varietate de formațiuni tumorale maligne dezvoltate în regiunea nazală a feței.

Cea mai frecventă tumoră malignă apărută la nivelul nasului este carcinomul cu celule scoamoase. Pe lângă această formațiune tumorală, mai pot fi descrise şi alte tumori maligne nazale (precum adenocarcinomul, carcinomul chistic adenoid, carcinomul chistic mucoepidermoid, osteosarcomul, fibrosarcomul, melanomul, condrosarcomul, etc.).

Tumorile maligne nazale pot apărea în orice regiune a nasului, atât la nivelul vestibulului nazal, cât şi în interiorul cavităților nazale. [1], [2], [3]

Epidemiologie

Tumorile maligne ale nasului reprezintă aproximativ 2% din totalitatea formațiunilor tumorale maligne apărute la nivelul tractului respirator.
Cancerul nazal este frecvent întâlnit în rândul copiilor şi al adulților tineri.
Conform studiilor efectuate până în prezent, cancerul nazal reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă întâlnită în rândul populației chineze. [3], [4], [5]

Cauze şi factori de risc

Printre factorii de risc implicați în apariția cancerului nazal se numără următoarele aspecte patologice:

• Factorul genetic. Incidență crescută a cancerului nazal a fost înregistrată în rândul persoanelor diagnosticate în antecedente cu retinoblastom ereditar (prezența unei mutații genetice).
• Fumatul
• Expunerea la razele solare
• Expunerea la radiații ionizante
• Expunerea profesională la substanțe chimice (crom, nichel, nitrozamine, formaldehidă, dioxan), praf, piele naturală, lână, făină, etc.
• Infecția cu virusul Papiloma uman
• Infecția cu virusul Epstein-Barr. [3], [4], [5]

Clasificarea histologică a tumoilor maligne a nasului

Din punct de vedere a caracterelor histopatologice macroscopice și microscopice, pot fi descrise următoarele forme de tumori maligne nazale:

• carcinomul cu celule scuamoase (cel mai frecvent întâlnit în practica medicală)
• adenocarcinomul
• carcinomul chistic adenoid
• carcinomul mucoepidermoid
• fibrosarcomul
• angiosarcomul
• plasmocitomul
• sarcomul botrioid
• limfosarcomul
• osteosarcomul
• condrosarcomul
• melanomul. [1], [2]

Semne şi simptome clinice

Cancerul nazal este mult timp asimptomatic, în numeroase cazuri, boala devinenind clinic manifestă în stadii avansate.

De cele mai multe ori boala debutează sub aspectul unei răceli sau a unei infecții sinusale. Manifestările clinice specifice cancerului nazal sunt reprezentate de:

• Obstrucția nazală, de cele mai multe ori unilaterală
• Congestie nazală
• Secreții nazale sangvinolente, unilaterale
• Epistaxis spontan
• Rinoree sangvinopurulentă, ulterior rinoree fetidă
• Drenajul secrețiilor nazale prin spatele nasului, la nivelul faringelui
• Dureri nazale şi periorbitale
• Hiposmie/anosmie
• Cacosmie
• Tulburări olfactive
• Hiperlacrimație constantă
• Durere şi presiune resimțită într-o ureche
• Pierderea auzului
• Dificultăți la deschiderea gurii
• Dificultăți la vorbire
• Parestezii faciale
• Paralizia nervilor cranieni
• Tumefacție facială
• Tumefacție periorbitală
• Exoftalmie
• Tulburări de vedere (vedere dublă)
• Deteriorarea şi pierderea danturii
• Cefalee
• Inapetență
• Scădere ponderală
• Oboseală
• Astenie
• Febră
• Decelarea unei formatiuni tumorale nazale la palpare
• Limfadenopatie cervicală.

În lipsa intervenției terapeutice, tumora are capacitate de extindere cu invadare a orbitei şi a endocraniului (a bazei craniului). [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic

Diagnosticul de cancer nazal necesită parcurgerea mai multor etape.

• Inițial este necesară efectuarea unei anamneze amănunțite, care trebuie să cuprindă simptomele acuzate de către bolnav, momentul apariției simptomatologiei, antecedente familiale sau personale de boli cronice (afecțiunii cardiace, hepatice, pulmonare sau renale, boli de sânge, alte neoplazii, etc.), condiții de viață şi muncă a bolnavului, comportamente (dacă fumează sau consumă alcool).
• Se va continua cu examinarea clinică a bolnavului, cu decelarea semnelor clinice specifice afecțiunii neoplazice (palparea formațiunii tumorale la nivelul regiunii nazale, prezența limfadenopatiilor crvicale, etc.). Rinoscopia anterioară poate oferii informații sugestive, precum prezența unei formațiuni tumorale intranazale.
• Ulterior, se recomandă efectuarea unei serii de investigații paraclinice, care evidențiază prezența formațiunii tumorale la nivel nazal şi eventualele diseminări ale bolii (adenopatii cervicale, metastaze la distanță). Aceste investigații sunt reprezentate de endoscopia nazofaringiană, radiografia simplă de față, RMN craniu, CT craniu, PET-CT.
• Biopsia şi examenul histopatologic al fragmentelor tumorale sunt recomandate pentru confirmarea malignității formațiunii tumorale nazale.

Diagnosticul diferențial al cancerului nazal trebuie realizat cu următoarele afecțiuni sau condiții patologice:

• Polipii nazali
• Angiofibromul
• Schwanomu l
• Hamartomul
• Hemangiomul
• Papilomul
• Rinoscleromul
• Granulomatoza Wegener
• Sarcoidoza. [2], [3], [4], [5]

Tratament

Datorită localizării formațiunii tumorale, intranazal, într-o regune intens vascularizată (denumită de către specialiştii din domeniu „triunghiul morții”, datorită frecventelor accidente chirurgicale consumate la acest nivel, cu un final relativ tragic, de deces prin hemoragie, infecție, tromboflebită, etc.), tratamentul chirurgical curativ de extirpare a formațiunii tumorale este rareori cu putință de realizat. Astfel, mihloacele terapeutice administrate în cazul neoplasmelor nazale se limitează, de cele mai multe ori, la tratamentul chimioterapic şi radioterapic.

Tratamentul cancerului nazal necesită implicarea unei echipe medicale alcătuită din otorinolaringolog, oncolog, chirurg maxilo-facial, chirurg plastician, anatomopatolog şi radioterapeut.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical realizat în cazul neoplasmului nazal are drept obiectiv extirparea formațiunii tumorale cu rezecție minimă în țesut sănătos, cu conservarea funcționalității (respirație, mestecare, vorbire) şi a aspectului normal al feței. Acest deziderat se impune a fi respectat atunci când este cu putință (când se obțin margini de siguranță oncologică la rezectia minimă în țesutul sănătos).

Datorită complexității intervenției chirurgicale şi a localizării într-o regiune anatomică dificil de abordat, este nevie de un chirurg cu experiență în domeniu.

Extirparea formațiunii tumorale se realizează cu margini de siguranță oncologică, pentru a evita lăsarea pe loc a unor fragmente de țesut tumoral nerezecate, cu potențial crescut de recidivă. În cazul extirpării formatiunii tumorale cu rezecție minimă în țesut sănătos, în urma căreia au fost identificate margini pozitive, se recomandă reintervenția cu extirparea fragmentelor tumorale şi eventual proteză, în cazul rezecțiilor largi.

În cazul invadării ganglionare, cu apariția limfadenopatiei cervicale sau cu afectarea altor ganglioni regionali, se impune limfadenectomie (îndepărtarea chirurgicala a ganglionilor limfatici invadați) în asocierea tumorectomiei (intervenție chirurgicală de îndepărtare a formatiunii tumorale primare).

În cazul în care tratamentul chirurgical a impus efectuarea unei rezecții extinse în vederea radicabilității, cu extirparea de os (precum maxilectomie), piele şi țesut în exces, se recomandă înlocuirea structurilor rezecate cu o proteză, pentru a reconstrui, pe cât este posibil, aspectul normal al feței.

Tratamentul radioterapic şi chimioterapic

Tratamentul chirurgical în oncologie este în majoritatea cazurilor însoțit de radioterapie şi chimioterapie.

Tratamentul chimioterapic şi/sau radioterapic poate fi administrat preoperator, pentru reducerea în dimensiuni a formațiunii tumorale şi convertirea ei spre radicabilitate, postoperator, pentru prevenirea recidivelor tumorale sau paleativ, de limitare a extinderii procesului tumoral, ameliorare a simptomatologiei şi îmbunătățire a calității vieții.

Tratamentul chimioterapic administrat în cazul neoplasmului nazal presupune utilizarea următoarelor medicamente citostatice: Docetaxel, Paclitaxel, Carboplatin, Cisplatin, Metotrexat, 5-Fluorouracil. Aceste medicamente citostatice pot fi adminisrate sub formă de monoterapie sau în asociere (cel mai frecvent, 5-Fluorouracil asociat cu Docetaxel).

De asemenea, tratamentul chimioterapic poate fi administrat în asocieea tratamentului radioterapic (de exemplu, administrarea de Cisplatin pe durata radioterapiei). [1], [2], [3], [4], [5]