Când și cum le vorbim copiilor despre moarte?

Când și cum le vorbim copiilor despre moarte?
Discuția cu copiii despre moarte este o situație cu care majoritatea părinților se confruntă mai devreme sau mai târziu. Deși evităm poate să vorbim despre acest subiect în fața celor mici, moartea este un lucru inevitabil care face parte din viață. Este important să acceptăm acest lucru, acest fapt fiind valabil și în ceea ce îi privește pe copiii noștri.

Ceea ce le spunem copiilor și când hotărâm să le spunem anumite lucruri vor depinde de vârsta lor și de experiența lor de viață, dar și de experiențele și credințele noastre.
Uneori copiii devin conștienți de realitatea morții cu mult timp înainte ca noi să ne dăm seama. Ei văd păsări, animale și insecte moarte și vin în contact cu moartea prin poveștile pe care le citesc, la televizor prin desene animate sau prin jocurile video.

Moartea face parte din viață, prin urmare, la un moment dat, copiii vor realiza acest lucru. Dacă vorbim cu ei, le putem da informații utile, îi putem pregăti emoțional pentru posibilele evenimente traumatizante din familie și îi putem ajuta să înțeleagă diferența dintre realitate și lucrurile pe care le văd la televizor. Prin aducerea acestui fapt în discuție vom încuraja comunicarea și nivelul de încredere al copilului va crește în momentul în care va descoperi că opiniile îi sunt ascultate și acceptate. [1], [2]

Bariere de comunicare

Chiar dacă evităm să discutăm despre lucrurile care ne supără sau ne întristează, nu înseamnă că nu comunicăm prin alte mijloace. Copiii sunt foarte buni observatori. Ei ne citesc starea de spirit foarte ușor din gesturi și mimică, precum și din tonul vocii. În momentul când evităm să vorbim despre ceva neplăcut, nici copilul nu va aduce acest subiect în discuție. Pentru un copil, evitarea anumitor subiecte poate constitui un mesaj de genul: „Dacă mama și tata nu vorbesc despre asta, înseamnă că este un lucru rău, e mai bine ca nici eu să nu spun nimic” sau „Dacă vorbesc despre asta părinții mei se vor supăra și mai tare”. Prin urmare, evitând să discutăm despre anumite subiecte crezând că ne protejăm copiii, efectul poate fi contrar, aceștia devenind îngrijorați la rândul lor și evitând să spună ceea ce îi preocupă. Prin urmare copilul își poate crea în minte scenarii incorecte despre realitate. [1]

Pe de altă parte, nu este înțelept nici să prezentăm copiilor informații pe care ei nu le înțeleg. Prin urmare trebuie să căutăm un echilibru de comunicare, care de cele mai multe ori nu este dificil de stabilit. Ce putem face în acest sens:
  • Fiți gata să răspundeți și să comunicați cu copilul în momentul în care acesta ridică întrebări. Nu ezitați niciodată să răspundeți și nu îi spuneți niciodată copilului să înceteze să întrebe. Acest lucru nu va face decât să îl inhibe și să creeze o barieră de comunicare.
  • Mențineți o atitudine deschisă întotdeauna, acest lucru îi va încuraja pe copii să comunice.
  • Ascultați și acceptați sentimentele copiilor, indiferent de cât de bizare sau infantile vi s-ar părea acestea.
  • Oferiți-le copiilor explicații sincere în momentul în care aceștia vă întreabă de ce sunteți supărați.
  • Încercați să răspundeți la întrebări printr-un vocabular adecvat vârstei copilului.
  • Încercați să formulați răspunsuri simple și la obiect și să nu-i copleșiți cu prea multe cuvinte dacă vârsta lor este mică. [3], [2]

Comunicarea cu copiii despre moarte
implică în primul rând o analiză sinceră și riguroasă a sentimentelor și credințelor pe care părinții le au despre acest subiect. Comunicarea va fi cu atât mai simplă cu cât părintele își va exprima ideile într-un mod clar și concret.

Copiii sunt obișnuiți în general să primească răspunsuri concrete și certe, mai ales la vârste mici. Moartea însă este un lucru despre care nu știm foarte multe. Trebuie să-i explicăm copilului nostru aceste lucruri și să-i spunem că nu știm răspunsul la toate aceste întrebări. Un sincer „nu știu” va fi mult mai puțin derutant decât inventarea unei explicații în care nu credem și de care nu suntem convinși nici noi adulții. Mai devreme sau mai târziu, copiii își vor da seama cât de puține cunoaștem despre acest subiect, iar o minciună, chiar dacă este bine intenționată, le-ar putea scădea încrederea în noi mai târziu. [1], [4]

Stadii de dezvoltare

Percepția copiilor despre moarte este influențată de doi factori: stadiul de dezvoltare și experiența de viață (incluzând experiența cu mediul înconjurător, experiențe de tip etnic, religios și background-ul cultural din care face parte).

Studiile arată că fiecare copil trece prin diferite stadii de dezvoltare și în funcție de stadiul în care se află, vor putea înțelege mai multe sau mai puține lucruri despre moarte. De exemplu, copiii preșcolari văd moartea ca fiind reversibilă, temporară și impersonală, experiența lor fiind legată de desenele animate în care personajele revin miraculos la viață după ce suferă diverse traumatisme mortale. [4]

Între 5 și 9 ani majoritatea copiilor încep să realizeze că moartea este un lucru final și ireversibil și că toate lucrurile vii vor muri la un moment dat. Dar cu toate acestea, nu văd încă moartea ca fiind ceva personal. În mintea copilului este întipărită ideea că persoana sa va scăpa cumva de acest eveniment. În acest stadiu, copiii atribuie diferite însușiri morții. O pot asocia diverselor imagini precum schelete sau îngeri, unii copii având și coșmaruri în care apar aceste imagini.

Începând cu vârsta de 10 ani până la vârsta adolescenței, copilul începe să realizeze că moartea este ireversibilă, că toate lucrurile vii mor la un moment dat și că acest lucru li se va întâmpla și lor cândva. Adolescenții sunt de foarte multe ori preocupați de sensul vieții și mulți dintre ei reacționează față de frica de moarte adoptând atitudini riscante și experimentând diverse lucruri care să-i ajute în confruntarea cu frica de moarte și care să le dea senzația de control asupra vieții. [1], [3]

Cum explicăm copiilor moartea?

Unii copii încep să pună întrebări despre moarte încă de la vârsta de 3 ani. Alții pot să nu fie foarte afectați de moartea unui bunic, dar în schimb să fie traumatizați de moartea unui animal de casă. Foarte mulți copii pot să nici nu menționeze subiectul, dar să îl aducă în discuție atunci când se joacă.

Indiferent de modul în care copilul își exprimă sentimentele față de moarte, adulții trebuie să fie acolo să îl asculte și să îi accepte punctul de vedere. O discuție despre moarte cu un preșcolar poate fi foarte dificilă, acesta necesitând explicații simple și scurte. Ajută foarte mult folosirea exemplelor complete precum: „Atunci când mor, oamenii nu mai respiră/vorbesc/gândesc sau simt. În momentul în care un câine moare, acesta nu va mai alerga sau lătra. Florile care mor nu mai cresc și nu mai înfloresc”.

Unii copii continuă discuția punând și mai multe întrebări, în timp ce alții reflectă asupra celor auzite și pot reveni cu întrebări mai târziu. Important este să ne asigurăm că mesajul nostru a fost înțeles și că nu s-au creat confuzii. Durează în general mai mult timp până când copilul își însușește mesajul complet. Un copil căruia i s-a explicat faptul că unchiul său a murit poate întreba în continuare de ce este tristă mătușa sa. În acest caz trebuie să i se explice reluaând informațiile anterioare: „Mătușa ta este tristă pentru că unchiul tău a murit. Plânge pentru că îi este foarte dor de el. Cu toții suntem triști când moare cineva apropiat”.

Mulți copii, înțelegând că moartea înseamnă separarea de cei dragi, vor întreba părintele: „Dar tu când vei muri?” Răspunsul la această întrebare este foarte dificil de dat, deoarece gândul separări de părinte poate fi înfricoșător, iar copilul trebuie să se simtă în continuare în siguranță. Un răspuns adecvat ar putea să înceapă cu întrebarea: „Ești îngrijorat că nu voi mai fi aici să am grijă de tine?”, urmat de „Nu mă aștept să mor decât peste mult timp. Îmi doresc să fiu aici să am grijă de tine atât timp cât vei avea nevoie de mine. Dar, dacă mama și tata nu vor mai fi, sunt o mulțime de oameni care pot să aibă grijă de tine ca mătușa X, unchiul Y etc.”. [1], [3], [2]

O problemă care poate să apară legat de credințele copiilor despre moarte, este confuzia acesteia cu somnul, deoarece îi aud pe adulți folosind expresii ca „odihnească-se în pace”, prin urmare pot deveni speriați de ideea de somn. De asemenea, când se vorbește despre cineva care a murit folosind cuvintele „a plecat în lumea de dincolo”, copiii pot deveni speriați de orice eventuală despărțire, chiar de scurtă durată de cei dragi. Prin urmare, este indicat ca părinții să evite folosirea expresiilor de acest gen în prezența copiilor, mai ales la vârstă preșcolară, pentru a evita astfel de confuzii. Dacă le povestim copiilor faptul că boala poate duce la moarte trebuie să fim foarte precauți, deoarece copiii mai mici nu pot să diferențieze o boală temporară de o boală fatală, iar afecțiunile minore îi pot speria. De aceea trebuie să precizăm că o boală foarte gravă poate duce la moarte, dar că în general ne facem bine după ce ne îmbolnăvim.

O altă generalizare pe care o facem frecvent este asocierea morții cu vârsta înaintată. Este de dorit să evităm această asociere deoarece copiii pot deveni foarte confuzi în momentul în care își dau seama că și oamenii tineri mor. [1]

Când începem discuția?

Este mult mai ușor să începem discuția despre moarte în situații care nu ne afectează emoțional foarte mult. Există numeroase oportunități precum moartea unei păsări, a unei plante, o plimbare prin parc unde observăm copacii și insectele. Foarte mulți copii devin curioși când privesc insecte sau animale moarte și doresc să le studieze îndeaproape și să pună întrebări despre ceea ce se întâmplă fizic după moarte. Cu toate că acest interes ni se poate părea neadecvat, este o ocazie foarte bună să le explicăm copiilor ceea ce știm și credem noi despre moarte. Copiii nu trebuie niciodată făcuți să se simtă vinovați legat de curiozitățile lor. Această ocazie poate fi una bună să le explicăm copiilor că vietățile mor pentru a face loc altor vietăți. Acest răspuns poate satisface pentru moment curiozitatea sau poate conduce la alte întrebări legate de moarte. Trebuie să ne arătăm de fiecare dată interesați să răspundem și să repetăm informația.

De multe ori copiii vin în contact prin media, radio sau televizor cu moartea altor persoane. Aceasta poate fi o oportunitate de discuție. Atenție, însă! Impactul emoțional al imaginilor violente prezentate la televizor îi poate afecta. De aceea asigurați-vă că nu sunt expuși la astfel de imagini.

Folosiți orice ocazie de discuție și repetați cât mai des informația pentru a vă asigura că a fost înțeleasă. [2], [3]

Concluzii

  • Comunicarea cu copilul despre moarte este mult mai ușoară când copiii ne simt deschiderea față de sentimentele și părerile lor. Încurajați-i să vorbească despre orice.
  • Fiecare copil este diferit și capacitatea sa de înțelegere depinde de stadiul său de dezvoltare și de gradul său de maturizare. Un copil foarte mic poate fi mai preocupat de separarea de părinți decât de moarte în sine sau poate percepe moartea ca pe un proces temporal.
  • Un copil foarte mic poate percepe o cantitate limitată de informații, de aceea adaptarea explicațiilor trebuie să se facă mereu la vârsta sa.
  • Vizitarea unei persoane muribunde sau participarea la înmormântarea cuiva apropiat depind foarte mult de vârsta copilului, de relația sa cu persoana respectivă și cel mai important, de dorința copilului de a participa. În cazul în care dorește să participe, trebuie să i se explice tot ce va vedea acolo și în ce va consta evenimentul respectiv.
  • Gândurile și atitudinea noastră legate de moarte se transmit copiilor, chiar dacă vorbim sau nu despre acest lucru. Felul în care vorbim și reacționăm în fața copiilor și modul în care le explicăm aceste lucruri vor cântări cel mai mult în amintirea lor.

Data actualizare: 21-06-2018 | creare: 23-02-2015 | Vizite: 1701
Bibliografie
1. Talking to children about death- webMd
Link: http://www.webmd.com/palliative-care/talking_to_children_about_death
2. Help your child deal with death- KidsHealth
Link: http://kidshealth.org/parent/emotions/feelings/death.html
3. Talking to children about death- Hospice
Link: https://www.hospicenet.org/html/talking.html
4. Talk to preschool about death- BabyCenter
Link: http://www.babycenter.com/0_how-to-talk-to-your-preschooler-about-death_65688.bc
Alte articole din aceeași secțiune:

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK