Care sunt factorii ce influențează sistemul imun, respectiv ne fac mai susceptibili la boli imune?

De ce răspundem diferit la infecții sau vaccinuri? De ce unele persoane sunt alergice la polen, dar restul nu? De ce eu? Sunt întrebări care nu și-au găsit încă răspunsul în ciuda progreselor științifice uimitoare ale biologiei și medicinei.

Imunologie este ramura științei care se concentrează pe descifrarea sistemului imun, respectiv a mecanismelor moleculare care controlează răspunsul fiziologic al organismului la infecții și alte condiții mediate imun. Deși mecanismele – cele cunoscute la momentul actual – par a fi aceleași pentru toți din punct de vedere biologic, în realitate răspunsul imun individual și suscebilitatea pentru anumite boli sunt puternic personalizate de numeroși factori precum vârsta, sexul, afecțiunile infecțioase din istoricul medical, iar nu în cele din urmă particularitățile genetice.

În vederea stabilirii acestor facori 30 de cercetători din cadrul Institutul Pasteur și-au unit forțele pentru a descrie variațiile imune identificate la 1000 de francezi – 500 bărbați și 500 femei cu vârste cuprinse între 20 și 69 ani – de la care au fost colectate mostre de sânge, ADN, ale florei microbiene nazale și intestinale, respectiv date cu privire la istoricul medical și vaccinurile administrate.

Rezultatele au fost publicate în jurnalele științifice Proceedings of the National Academy of Sciences (2017) și Nature Immunology (2018).

Variații imune în funcție de vârstă și sex

Utilizând mostrele prelevate de la cei 1000 de participanți la studiu, cercetărorii au analizat compoziția elementelor din sânge în urma expunerii la diverse virusuri, bacterii și fungi, respectiv caracteristicile moleculare ale leucocitelor care se împart în mai multe subtipuri: neutrofile, bazofile și eozinofile, respectiv limfocite și monocite.

Astfel s-a constat faptul că numeroase variații imune între indivizi sunt atribuite diferențelor în funcție de sex și vârstă.

Expunerea la factorii ambientali – fumat, anmiți patogeni din mediu precum virusul citomegalic (CMV) – pot afecta de asemenea compoziția celulelor implicate în răspunsul imun. Acest lucru ar putea explica de ce persoanele care fumează și cele cu antecedente de infecții cu CMV sunt mai predispuse la afecțiuni infecțioase.

Riscul de patologii imune în funcție de variațiile genetice

În cadrul studiului au fost identificate sute de variații genetice ce joacă un rol cheie în inducerea răspunsul imun, unele dintre ele asociate riscului genetic de a dezvolta diabet tip 1, alergie la polen, lupus eritematos etc. Însă, nu este pe deplin înțeleasă contribuția factorilor genetici și ponderea lor în declanșarea sau nu a afecțiunilor imune, completează Dr. Lluis Quintana-Murci, investigatorul principal al studiului.

Cercetătorii urmează să determine dacă flora intestinală și cea nazală, respectiv modificările epigenetice (alterarea temporară la nivelul ADN-ului sub influența factorilor de mediu) contribuie la variațiile imune.

Autorii consideră că identificare factorilor de risc ce modulează răspunsul imun prin intermediul acestui studiu va pava calea către medicina de precizie în vederea diagnostirării și managementul bolilor infecțioase și a afecțiunilor autoimune.

Sursa: Neuroscience News