Care sunt pacienții ce ar putea avea beneficii de pe urma unei diete ketogenice?

Dieta ketogenică a căpătat în ultimii ani o popularitate semnificativă bazată pe tot mai multe studii ce sugerează beneficii pentru pacienți cu o mare variabilitate a patologiilor, de la epilepsie, la diabet tip 2, obezitate, cancer și alte afecțiuni neurologice.

Dieta ketogenică clasică presupune creșterea aportului de grăsimi până la 80%-90% din totalul caloric de peste zi și asigurarea unui aport proteic estimat la 8%-15%, respectiv de carbohidrați între 2%-5% din necesarul energetic. Scopul dietei ketogenice este cel de a mima modificările metabolice care au loc în organism în timpul postului alimentar, fără a interfera cu creșterea.

Limitând aportul de carbohidrați și proteine scade și metabolizarea lor în vederea obținerii de energie în favoarea utilizării grăsimilor ca principală sursă de energie celulară. Pe măsură ce concentrația glucozei scade, corpii cetonici rezultați în urma degradării lipidelor sunt utilizați de către celule ca „monedă energetică”, status metabolic cunoscut sub denumirea de cetoză.

Mai există alte trei tipuri de dietă ketogenică:
1. Dieta suplimentată cu trigliceride cu lanț mediu de atomi de carbon
2. Dieta Atkins modificată
3. Dieta cu indice glicemic scăzut, care permit un aport mai însemnat de proteine și de carbohidrați din vegetale non-amidonoase, în detrimentul grăsimilor.

Trebuie menționat că dieta ketogenică nu este lipsită de riscuri, asemenea tuturor intervențiilor nutriționale ce presupun restricția severă a unor grupuri de alimente, inclusiv deficiențe ale unor micronutrienți, hipovolemia, hipokalemia, litiaza renală și guta.

Cele mai populare diete în România

Ce spun studiile despre eficiența dietei ketogenice în patologii specifice

Epilepsia

Dieta ketogenică a constituit în anii 1920 singurul tratament pentru controlul crizelor epileptice înainte apariției medicaiei antiepileptice care „i-a luat locul”. În ultimii ani a revenit însă, dovedindu-se extrem de eficientă în reducerea crizelor cu până la 85% la copiii cu epilepsie rezistentă la tratament.

În ciuda succesului pentru controlul crizelor, riscurile dietei ketogenice nu sunt absente, fiind raportate 2 cazuri de stop cardiac la copiii ce au urmat o astfel de intervenție dietetică timp de 3 ani. De asemenea, alterarea funcției miocardului și prelungirea segmentului QT sunt complicații asociate cu deficiența de seleniu consecutivă dietei ketogenice.

Obezitatea și diabetul tip 2

Adoptarea unei diete ketogenice a fost asociată cu reducerea medicației antidiabetice orale și injectabile deopotrivă, în urma ameliorării profilului glicemic, lipidic și a scăderii ponderale observate în numeroase studii publicate în ultimele două decenii, comparativ cu alte intervenții dietetice. Există rezultate preliminarii ce sugerează inclusiv beneficiile suplimentării cu ketone asupra glicemiei și a sensibilității la glucoză.

În ciuda efectelor promițătoare, nu există la această oră suficiente dovezi obținute în urma studiilor de tip trial care să stabilească eficiența și siguranța acestei diete pe termen lung la pacienții cu diabet tip 2 și/sau obezitate.

Cancerul

Cancerul fiind el însuși un termen-umbrelă pentru mai mult de 200 de boli ce împărtășesc anumite caracteristici patognomice, iar apariția lui depinzând de atât de mulți factori – biologici, de mediu, implicit dietetici și ai stilului de viață – este dificil de apreciat eficiența dietei ketogenice în terapia cancerului. În acest moment, o astfel de intervenție nutrițională beneficiază de dovezi anecdotice în ciuda numărului mare de studii ce au analizat asocierea, dar care au livrat rezultate inconsistente, iar cele ce au observat efectele pozitive ale dietei ketogenice ca adjuvant în terapia cancerului prezentau numeroase erori, inclusiv de design.

Tulburări neurologice

Pornind de la succesul dietei ketogenice în tratamentul epilepsiei, a fost studiată și influența acestei diete în managementul afecțiunilor neurologice precum migrena, boala Alzheimer cu evoluție moderată, boala Parkinson, traumatismele cerebrale și scleroza amiotrofică laterală inclusiv. Rezultatele acestor studii sunt preliminare și deseori cu valoare anecdotică, dar sunt promițătoare.

În concluzie..

Deși a fost prescrisă pentru prima dată în 1921 pentru tratarea epilepsiei, cercetarea cu privire la aplicabilitatea dietei ketogenice în tratamentul obezității și a diabetului zaharat [rezultate promițătoare], dar mai ales în terpia cancerului și a tulburărilor neurologice [dovezi cu valoarea anecdotică], nu beneficiază toate de evidențe solide la acest moment. De aceea prescrierea acesteia trebuie realizată doar de specialiști și sub strictă supraveghere medicală pentru a combate posibilele efecte secundare.

Citește pe larg despre principiile și riscurile dietei ketogenice în articol. 

Sursa: Medscape Medical News