Ce efecte are cafeaua asupra inimii?

Ce efecte are cafeaua asupra inimii?
Pentru mulți dintre noi, cafeaua este nelipsită dimineața sau în timpul zilei. Este deseori asociată cu aritmiile și fibrilațiile atriale din cauza proprietăților vasodilatatoare și stimulante, printre alte multe efecte. Considerentele că aceste proprietăți înrăutățesc simptomele bolilor cardiovasculare au făcut ca medicii să interzică aportul de cafea în rândul persoanelor cu boli cardiovasculare.

Cafeaua conține numeroși compuși chimici cum a fi cofeină, acid clorogenic, potasiu, niacină, magneziu și tocoferol. Cofeina este o metilxantină cu numeroase efecte și mecanisme de acțiune asupra țesutului vascular. La nivelul celulelor endoteliale, crește calciul intracelular, stimulând producția de oxid nitric prin acțiunea enzimei numită sintaza oxidului nitric endotelial. Oxidul nitric este difuzat la nivelul celulelor netede vasculare producând vasodilatare.

Mecanismele de la baza efectelor cardiovasculare ale cofeinei includ și:
  • efectele antagonice asupra receptorilor de adenozină;
  • activarea sistemului nervos simpatic (eliberarea de catecolamine din medula adrenală);
  • stimularea cortexului adrenal (eliberarea de corticosteroizi);
  • efecte renale (diureză, natriureză, activarea sistemului renin-angiotensin-aldosteron);
  • inhibarea fosfodiesterazei (creșterea nucleotidelor ciclice), deși contribuțiile lor sunt contradictorii și depind de toleranța și variațiile genetice individuale ale persoanei.

Consumul moderat de cafea nu prezintă efecte dăunătoare asupra vaselor sangvine. De fapt, datorită faptului că efectele asupra tensiunii se manifestă 3 ore, nu afectează vasele pe termen lung, iar cercetările arată că aportul de cafea prezintă chiar efecte benefice asupra sănătăți inimii, reducând riscul de boli cardiovasculare. O meta-analiză cuprinzătoare publicată în jurnalul Circulation arată că aportul moderat de cafea (1-2 cești pe zi) nu prezintă efecte adverse pe termen lung, ba chiar poate avea efecte benefice.

Mai multe despre efectele cafelei, aici.

Tensiunea arterială

Cofeina este un element cu proprietăți psihoactive pentru creier, dar conferă un impuls și tensiunii arteriale, fiind o substanță ce determină creșterea tensiunii. Creșterea este una ușoară, cu 5 mmHg, în funcție de toleranța fiecărei persoane. În cazul persoanelor cu hipertensiune efectele se resimt mai ușor. Creșterea are loc pe termen scurt și efectele durează în medie 3 ore. În cazul persoanelor care nu consumă cafea des, poate cauza creșterea tensiunii sistolice pe termen scurt cu până la 10 unități. În cazul celor care consumă des cafea, efectele sunt mult mai puțin pronunțate.

Colesterolul

Cafeaua conține compuși ce pot crește colesterolul, numiți diterpene, dar concentrația lor depinde de modul în care cafeaua este preparată. Cafeaua preparată la ibric are o concentrație mai mare de diterpene ce poate crește ușor colesterolul rău, în timp ce cafeaua la filtru nu are efecte asupra nivelului de colesterol.

Bolile coronariene

Când vine vorba de relația dintre cafea și bolile coronariene, părerile sunt împărțite și contradictorii. Efectele depind de metoda de preparare a cafelei, timpul de fierbere, factori genetici ca polimorfismul genetic. Astfel, unii oameni pot fi mai sensibili la efectele cafelei decât alții, conform unei meta-analize publicate în Journal of Clinical Nutrition and Dietetics (2016).

Aritmiile

Cercetările arată că nu sunt suficiente dovezi care să arate că aportul de cofeină are efecte aritmogene, dar se recomandă ca persoanele cu aritmii și boli cardiovasculare să limiteze consumul de cafea și băuturi cu anumit conținut de cofeină. Cofeina acționează asupra enzimelor inimii ce stimulează intensitatea contracțiilor. Poate facilita eliberarea de hormoni naturali ce acționează asupra inimii stimulând eliberarea de norepinefrină, care produce efecte similare cu ale adrenalinei. După consumul unor cantități crescute de cofeină, aceasta poate crește cantitatea de calciu intracelular la nivelul inimii, lucru ce poate afecta acțiunea de pompare a inimii.

În combinație cu stresul psihologic, cofeina poate duce la creșterea tensiunii sistolice și diastolice, mai ales când vorbim de stres prelungit, ca stresul ocupațional de la locul de muncă, de exemplu. De asemenea, consumul de cafea imediat după antrenamentele fizice sau înainte poate avea efecte adverse,  blocând receptorii de adenozină și abilitatea arterelor de a îmbunătăți fluxul sangvin ca răspuns la nevoile organismului în timpul activității fizice.

Modul în care fiecare organism metabolizează și tolerează cofeina este determinat de gene. Variațiile genetice individuale influențează modul în care organismul reacționează la acest stimulent. Astfel, persoanele care metabolizează greu cofeina pot resimți efectele pe o durată mai lungă și pot prezenta risc negativ asupra sistemului cardiovascular, comparativ cu persoanele care metabolizează mai repede cofeina.

În funcție de moștenirea genetică, cofeina poate crește riscul cardiovascular, îl poate reduce sau nu are niciun efect. Compușii bioactivi din cafea (magneziu, cofeină, diterpene, polifenoli, melanoidine, potasiu sau acizi alifatici) influențează aceste efecte. Genele CYP1A2 transformă cafeina în araxantină și metaboliții săi. Polimorfismul genetic al receptorului de adenozină este asociat cu consumul habitual de cofeină.

Conform recomandărilor generale, 200 mg de cofeină din cafea pe zi reprezintă cantitatea admisă și recomandată, conform Comisiei Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA), în timp ce 400 mg cofeină (3-4 cafele mici pe zi) este considerată doza maximă admisă de cofeină din orice sursă, inclusiv băuturi carbogazoase sau energizante. O cantitate mai mare poate cauza tremur sau palpitații chiar și persoanelor sănătoase, pe lângă alte efecte asupra sistemului nervos ca anxietate sau insomniile.

Astfel, limita și efectele cafelei depind de gene, de toleranța personală la cofeină, dar și de anumite medicamente administrate ce pot interacționa cu aportul de cafea. Fiți atent la reacțiile organismului și adaptați consumul de cafea în funcție de acesta pentru a preveni problemele de sănătate.

Data actualizare: 03-05-2017 | creare: 03-05-2017 | Vizite: 4298
Bibliografie
(1) Coffee consumption and coronary heart diseases: a mini-review, link: http://clinical-nutrition.imedpub.com/coffee-consumption-and-coronary-heart-diseases-a-minireview.php?aid=8319
(2) Caffeine’s Effects on Propagating Arrhythmias, link: http://www.ncurproceedings.org/ojs/index.php/NCUR2014/article/viewFile/954/459
(3) Long-Term Coffee Consumption and Risk of Cardiovascular Disease: A Systematic Review and a Dose-Response Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies, link: http://circ.ahajournals.org/content/early/2013/11/07/CIRCULATIONAHA.113.005925
(4) Scientific opinion on the safety of caffeine, European Food Safety Authority (EFSA), link: http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/consultation/150115.pdf
(5) Caffeine and arrhythmia, link: http://ajcn.nutrition.org/content/81/3/539.full
(6) Caffeine effects on the cardiovascular system, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK202224/

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cofeina îi ajută pe supraviețuitorii cancerului să facă mai multă activitate fizică
  • Consumul de cafea este determinat genetic, sugerează un studiu
  • 5 obiceiuri pentru o inimă sănătoasă
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK