Celule stem de origine umană injectate în creier au rezultate "promiţătoare" în Parkinson; testele clinice ar începe la anul

Celule stem de origine umană, care ar putea fi injectate în creierele pacienţilor cu Parkinson începând de anul viitor, au permis îmbunătăţirea mobilităţii maimuţelor cu această boală pe care a fost testat acest nou tip de tratament, conform rezultatelor unui studiu "promiţător" publicat miercuri, relatează AFP.

Pentru restabilirea funcţiilor motorii deteriorate din cauza acestei afecţiuni, cercetătorii au reprogramat celule adulte umane în celule stem pluripotente "iPSC" (celule stem pluripotente induse), pentru a le face capabile să producă o gamă de celule diferite, în acest caz neuroni dopaminergici.

Maladia Parkinson este caracterizată prin degenerarea acestor neuroni care produc dopamină, un neurotransmiţător implicat în controlul motricităţii, şi se manifestă prin simptome care se înrăutăţesc progresiv, printre acestea numărându-se tremor, rigiditate a membrelor şi reducerea capacităţii de mişcare a corpului.

Boala afectează peste 10 milioane de persoane din întreaga lume, porivit Parkinson's Disease Foundation din Statele Unite.

Supravieţuirea celulelor grefate injectate în creierul primatelor a fost monitorizată timp de doi ani fără a fi observată apariţia vreunei formaţiuni tumorale.

"Maimuţele au devenit mai active, se deplasează mai repede şi cu mai multă uşurinţă. Mişcările lor spontane au fost îmbunătăţite", a descris Jun Takahashi de la Universitatea din Kyoto, Japonia, cosemnatar al articolului publicat în revista ştiinţifică "Nature".

"Sper să putem începe un studiu clinic până la sfârşitul anului 2018", a adăugat el pentru AFP completând însă că înainte de această etapă va mai fi necesară "confirmarea eficacităţii şi a siguranţei celulelor" utilizate.

În cadrul experimentelor cu celule fetale, celulele grefate au supravieţuit peste 10 sau 20 de ani în creierul pacienţilor, a remarcat Takahashi. Prin urmare, neuronii provenind din celulele iPSC ar trebui să supravieţuiască mult timp fără a fi nevoie de injecţii repetate, a adăugat specialistul.

Tratamentul principal al afecţiunii se bazează pe medicamente care imită acţiunea dopaminei care lipseşte din creier (levodopa sau L-dopa), însă acestea pot avea, în timp, efecte adverse semnificative, cum ar fi mişcări involuntare anormale, iar eficacitatea lor poate scădea.

În cadru acestei "cercetări extrem de promiţătoare", utilizarea celulelor suşă derivate din celulele adulte iPSC umane în locul celulelor stem embrionare umane (hESC) semnifică faptul că orice ţară din lume va putea utiliza această terapie, a remarcat dr. Tilo Kunath de la Centrul de Medicină Regenerativă MRC din cadrul Universităţii din Edinburgh în condiţiile în care unele state, cum ar fi Irlanda şi cele mai multe dintre ţările din America de Sud, au interzis utilizarea celulelor stem embrionare pentru efectuarea tratamentelor.