Cercetarea activității neuronale a hidrei ne ajută să înțelegem modul în care a evoluat sistemul nervos la om
©
Autor: Vasiliu Alina
Animalul acvatic este binecunoscut pentru faptul că pare să nu îmbătrânească È™i nu moare niciodată din cauză bătrâneÈ›ii. De asemenea, acestea pot mânca animale care sunt de două ori mai mari decât ele. Acestea au fost È™i motivele pentru care Jacob Rabinson a decis să iniÈ›ieze cercetarea.
Rezultatele au fost publicate în jurnalul Societății Regale de Chimie, Lab on a Chip.
Metodele de cercetare folosite au fost diverse È™i au urmărit să dezvăluie tiparele neuronale care conduc activitățile animalului de apă dulce. Astfel, animalele au fost imobilizate în spaÈ›ii înguste împrejmuite cu ace, au fost aruncate în spaÈ›ii de mărimi minuscule, pentru ca ulterior să fie lăsate să exploreze spaÈ›ii deschise.
PrezumpÈ›iile de care a plecat acest studiu a fost că analiza hidrelor va ajuta la identificarea unor modele neuronale. Mai exact, în ceea ce priveÈ™te neurobiologia, hidrele pot avea orice număr de circuite È™i pot să se reorganizeze în diferite moduri.
Deoarece cea mai bună metodă de a analiza o hidră este să fie supraveghetă timp de o săptămână, laboratorul a folosit camere care produc imagini cu ajutorul cărora acÈ›iunile animalelor par să aibă loc mult mai rapid. Astfel s-a putut observa comportamentul acestora.
S-au folosit, de asemenea, È™i teste electrofiziologice care au măsurat activitatea electrică în celulele individuale ale animalelelor, sau proteine sensibile la calciu pentru a declanÈ™a semnale fluorescente în celulele hidrei. S-au obÈ›inut astfel imagini în care neuronii s-au aprins pe măsură ce se contractau. În acest mod, laboratorul a identificat tiparele de activitate neuronală care au condus la contracÈ›ii musculare.
Rezultatele cercetării animalului de apă dulce se pot dovedi utile în ceea ce priveÈ™te conexiunile similare care pot avea loc la ceilalÈ›i membri ai regnului animal. Plecând de la ideea că hidra È™i omul împart acelaÈ™i strămoÈ™, cel despre care se crede că ar fi primul să aibă neuroni, cercetătorii trasează o altă paralelă, între sistemul nervos al animalului acvatic È™i modul în care omul se poate raporta la acesta, astfel încît să se asigure o înÈ›elegere a modului în care a evoluat sistemul nervos la om.
Cu ajutorul acestui studiu, dar și prin intermediul unor studii ulterioare, cercetătorii speră să ofere o explicație științifică pentru legătura dintre activitatea neuronală și reacția musculară.
Sursa: Science Daily
Data actualizare: 31-07-2018 | creare: 31-07-2018 | Vizite: 1169
Bibliografie
Engineers track neural activity, muscle movement in ageless aquatic creatures, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2018/07/180726161012.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Persoanele de vârstă mijlocie cu multimorbidități prezintă un risc crescut de demență mai târziu în viață
- Un tratament experimental pentru epilepsie
- Consumul a maximum trei cești de cafea pe zi poate reduce riscul accidentului vascular cerebral
- Defectele hipocampului par responsabile de modificările de intelect asociate sindromului Joubert
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Cerebrolysin - cui ii este recomandat?
- Nu vreau sa ajung o leguma! :(
- Nu imi aduc aminte ca m-am certat ieri.e grav?
- Boala profesionala
- Vitamine pentru imbunatatirea sistemului nervos
- In ultima vreme ma enervez din absolut orice si nu ma mai pot controla
- Probleme cu inima, de stomac, alimentatie si sistem nervos
- Sistemul nervos