Fobia sociala
Fobia sociala are ca element esential o frica persistenta si marcata de diverse situatii sociale sau de performanta, in care poate surveni o punere in dificultate a persoanei respective.
Aceasta frica este irationala si face ca persoana respectiva sa evite situatiile in care activitatea sa ar fi urmarita de altii, de teama de a nu reactiona intr-un mod umilitor sau jenant.
Cea mai frecventa teama este de a vorbi in public, chiar si in fata unui grup restrans.
Apare atat la barbati cat si la femei, in general dupa pubertate si atinge punctul culminant dupa 30 de ani.
Expunerea la o situatie sociala temuta poate provoca anxietate, care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational. Copiii au accese coleroase, se manifesta prin stupefactie sau retragere din situatiile sociale cu persoane nefamiliare.
Persoanele mature recunosc faptul ca frica lor este nejustificata, dar simt ca nu-i pot face fata.
Situatiile sociale sau de performanta ce provoaca teama, chiar daca nu sunt evitate sunt indurate cu o anxietate sau detresa intensa.
Diagnosticul de fobie sociala este concludent, numai daca subiectul evita, anticipeaza anxios sau ii este teama de situatii sociale ce interfereaza semnificativ cu rutina sa cotidiana , cu functionarea profesionala sau viata sociala, sau daca persoana este profund marcata de faptul ca sufera de aceasta tulburare. Daca subiectul are sub 18 ani, se urmareste daca durata acestor manifestari este de cel putin 6 luni.
Daca frica sau evitarea se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante sau conditii medicale generale, precum si unei alte tulburari mentale, atunci nu se pune diagnostic de fobie sociala, ci diagnosticul apartine altei tulburari.