Comisia Europeană aprobă ISENTRESS® (raltegravir) 600 mg comprimate filmate produs de MSD, o nouă opţiune de tratament, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu HIV-1 la pacienţi eligibili
Data publicării: 11-12-2017
“ISENTRESS 600 mg cu administrare o dată pe zi exemplifică angajamentul ferm al companiei MSD faţă de inovaţia în tratamentul infecţiei cu HIV” a spus Fabrizio Giombini, Director General MSD Romania. “Suntem încântaţi să putem oferi această nouă opţiune, anul viitor, şi pacienţilor infectaţi cu HIV din România”. Anunţul a fost făcut în cadrul evenimentului “Poveşti de 10”, organizat de MSD Romania în colaborare cu Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș" pentru a marca împlinirea a zece ani de la aprobarea ISENTRESS, primul inhibitor de integrază dezvoltat de MSD pentru tratamentul infecţiei cu HIV. “Terapiile antiretrovirale au reprezentat un progres extraordinar în managementul HIV-1, rămân însă foarte multe de făcut pe viitor. Vom continua să colaborăm cu mediul academic, comunităţile de pacienţi și cu elita medicală la nivel global, având obiectivul comun de a eradica această bolă infecţioasă", a adăugat acesta.
Aprobarea ISENTRESS 600 mg are la bază date provenite din studiul clinic pivot, de fază 3, ONCEMRK1. La săptămâna 48 a studiului, 88,9% (472/531) dintre pacienţii cu infecţie cu HIV-1 netrataţi anterior şi cărora li s-a administrat ISENTRESS 600 mg în doză unică zilnică de 1200 mg (2 x 600 mg) au obţinut supresia virusologică a ARN HIV-1 la <40 copii/ml comparativ cu 88,3% (235/266) dintre pacienţii cărora li s-a administrat ISENTRESS 400 mg de
două ori pe zi, fiecare în terapie asociată cu emtricitabina şi fumarat de tenofovir disoproxil, cu o diferenţă în ceea ce priveşte tratamentul de 0,5 procente, (interval de încredere 95% cuprins între -4,2 şi 5,2). Această diferenţă a fost consecventă în cadrul grupelor demografice la iniţierea terapiei şi la o varietate de grupe de pacienţi, incluzând pacienţi cu încărcătură virală mare (ARN HIV-1 >100000 copii/ml).
În studiul ONCEMRK, ratele de întrerupere a terapiei din cauza reacţiilor adverse au fost de 5% la pacienţii trataţi cu ISENTRESS 600 mg (2 x 600 mg) şi de 10% la pacienţii trataţi cu ISENTRESS 400 mg administrat de două ori pe zi, fiecare în asociere cu emtricitabină şi fumarat de tenofovir disoproxil. Cele mai frecvent raportate reacţii adverse în timpul tratamentului (≥5%) au fost cefaleea, greaţa şi durerea abdominală. Cele mai frecvent raportate reacţii adverse grave au fost sindromul de reconstituire imunologică şi erupţia cutanată gravă. ISENTRESS 600 mg poate fi administrat concomitent cu o gamă largă de medicamente antiretrovirale şi medicamente non-antiretrovirale. Trebuie luat în considerare potenţialul interacţiunilor medicamentoase înainte de şi în timpul terapiei. Nu este recomandată administrarea concomitentă a ISENTRESS 600 mg cu carbonat de calciu şi antiacide care conţin aluminiu/magneziu, tipranavir/ritonavir, atazanavir şi alţi inductori puternici ai enzimelor cu rol în metabolizarea medicamentelor (de exemplu, rifampicină).
Despre studiul ONCEMRK
ONCEMRK este un studiu clinic, în curs de desfăşurare, de fază 3, multicentric, dublu orb, randomizat, controlat cu comparator activ, conceput pentru a evalua eficacitatea şi siguranţa ISENTRESS 600 mg (2 x 600 mg) administrat o dată pe zi comparativ cu ISENTRESS 400 mg administrat de două ori pe zi, fiecare în asociere cu emtricitabină şi fumarat de tenofovir disoproxil, la pacienţi adulţi cu infecţie cu HIV-1 netrataţi anterior, cu ARN HIV-1 ≥1000 copii/ml. Obiectivul principal privind eficacitatea a fost proporţia de pacienţi care obţin ARN HIV 1 <40 copii/ml la săptămâna 48.Despre ISENTRESS (raltegravir)
Aprobat în 2007 în Statele Unite ale Americii, ISENTRESS 400 mg comprimate filmate a fost primul inhibitor de integrază dezvoltat pentru tratamentul infecţiei cu HIV-1. Comisia Europeană a acordat o autorizație condiționată de punere pe piață pentru Isentress, valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene, la 20 decembrie 2007. Aceasta a fost transformată în autorizație normală de punere pe piață la 14 iulie 2009. Până în prezent, la nivel global, există peste 1,2 milioane de pacienţi-ani de experienţă cu ISENTRESS 400 mg comprimate filmate. ISENTRESS este una dintre opţiunile de tratament recomandate de către Societatea Clinică Europeană pentru SIDA (European AIDS Clinical Society, EACS) – în asociere cu alte medicamente antiretrovirale – ca tratament de linia întâi la adulţi cu infecţie cu HIV-1 netrataţianterior2.
ISENTRESS acţionează prin inhibarea inserării ADN-ului HIV-1 în ADN-ul uman prin intermediul enzimei integrază şi a demonstrat o activitate antiretrovirală rapidă. Inhibarea integrazei de a realiza această funcţie esenţială limitează capacitatea virusului de a se replica şi de a infecta celule noi.
Indicații terapeutice
ISENTRESS 600 mg comprimate filmate este indicat în asociere cu alte medicamente antiretrovirale pentru tratamentul infecției cu virusul imunodeficienței umane (HIV-1) la adulți, adolescenți și copii cu greutatea corporală de cel puțin 40 kg. ISENTRESS trebuie utilizat în asociere cu alte tratamente antiretrovirale (TAR) active.Pacienți adulți, copii și adolescenți
La pacienții adulți, copii și adolescenți (cu greutatea corporală de cel puțin 40 kg), doză recomandată este de 1200 mg (două comprimate de 600 mg) o dată pe zi pentru pacienții netratați anterior sau la pacienţi care prezintă supresie virusologica și sunt aflați în tratament inițial cu ISENTRESS 400 mg de două ori pe zi.Sunt disponibile și alte forme farmaceutice și concentrații:
ISENTRESS este disponibil și sub formă de comprimat de 400 mg pentru utilizare de două ori pe zi la adulți sau copii și adolescenții cu greutatea corporală de cel puțin 25 kg infectați cu HIV. Comprimatul de 400 mg nu trebuie utilizat pentru schema terapeutică care conține doza de 1200 mg pentru administrare o dată pe zi (consultați Rezumatul caracteristicilor produsului pentru comprimatul de 400 mg).
ISENTRESS este disponibil și sub formă de comprimate masticabile recomandate pentru copii cu greutatea corporală de cel puțin 11 kg și sub formă de granule pentru suspensie orală pentru sugari și copii mici începând cu vârsta de 4 săptâmani și cu greutatea corporală de cel puțin 3 kg până la mai puțin de 20 kg. Pentru informații suplimentare referitoare la doze, consultați RCP-ul pentru comprimatul masticabil și pentru granulele pentru suspensie orală.
Doza maximă de comprimat masticabil este de 300 mg de două ori pe zi. Deoarece formele farmaceutice au profiluri farmacocinetice diferite, nici comprimatele masticabile și nici granulele pentru suspensie orală nu trebuie înlocuite cu comprimatul de 400 mg sau cu cel de 600 mg. Comprimatele masticabile și granulele pentru suspensie orală nu au fost studiate la adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 12 până la 18 ani) sau adulți infectați cu HIV.
Vârstnici
Informaţiile privind utilizarea raltegravir la vârstnici sunt limitate. Prin urmare, ISENTRESS trebuie utilizat cu precauţie la această grupă de pacienţi.
Informații importante de siguranță despre ISENTRESS® (raltegravir) 600 mg comprimate filmate
La pacienții netratați anterior, datele din studiile clinice privind utilizarea raltegravir sunt limitate la utilizarea în asociere cu doi inhibitori nucleotidici de revers transcriptază (INRT) (emtricitabină și fumarat de tenofovir disoproxil).Depresie
A fost raportată depresie, inclusiv ideație și comportamente suicidare, în special la pacienții cu antecedente de depresie sau boală psihică. Se recomandă precauție la pacienții cu antecedente de depresie sau boală psihică.
Insuficiență hepatică
Siguranța și eficacitatea raltegravir nu au fost stabilite la pacienții cu afecțiuni hepatice severe. Prin urmare, raltegravir trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență hepatică severă.
Pacienții cu disfuncție hepatică pre-existentă inclusiv hepatită cronică prezintă un risc crescut de tulburări ale funcției hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat și trebuie monitorizați ținând cont de practica curentă. Dacă la acești pacienți există dovezi ale agravării afecțiunii hepatice, trebuie avută în vedere întreruperea sau oprirea tratamentului.
Pacienții cu hepatită cronică B sau C cărora li s-a administrat tratament antiretroviral combinat sunt supuși unui risc crescut de apariție a reacțiilor adverse hepatice severe și potențial letale.
Osteonecroză
Deși etiologia este considerată a fi multifactorială (inclusiv utilizarea de corticosteroizi, consum de alcool, imunosupresia severă, indice de masă corporală crescut), au fost raportate cazuri de osteonecroză în special la pacienții cu infecție cu HIV avansată și/sau expunere pe termen lung la un tratament antiretroviral combinat. Pacienții trebuie îndrumați să solicite ajutor medical dacă experimentează artralgii, redoare articulară sau dificultate la deplasare.
Sindrom de reactivare imună
La pacienții infectați cu HIV care prezintă imunodeficiență severă la momentul instituirii tratamentului antiretroviral combinat (TARC), poate să apară o reacție inflamatorie produsă de agenții patogeni oportuniști asimptomatici sau reziduali, producând stări clinice grave sau agravarea simptomelor. De obicei, asemenea reacții adverse au fost observate în primele săptămâni sau luni de la instituirea tratamentului TARC. Exemple relevante sunt: retinita cu cytomegalovirus, infecții generalizate și/localizate cu micobacterii și pneumonie produsă de Pneumocystis jiroveci (cunoscut anterior ca Pneumocystis carinii). În cazul altor simptome inflamatorii acestea trebuie evaluate și dacă este necesar, se instituie tratament.
De asemenea, a fost raportată apariția bolilor autoimmune (cum ar fi boala Graves) la instalarea reactivării imune; cu toate acestea, timpul raportat față de momentul debutului este variabil și aceste evenimente pot să apară după mai multe luni de la inițierea tratamentului.
Atazanavir
Administrarea raltegravir 1200 mg o dată pe zi concomitent cu atazanavir a condus la creșterea concentrațiilor plasmatice de raltegravir; prin urmare, administrarea concomitentă nu este recomandată.
Tipranavir/ritonavir
Administrarea raltegravir 1200 mg o dată pe zi concomitent cu tipranavir/ritonavir poate determina scăderea concentrațiilor plasmatice de raltegravir; prin urmare, administrarea concomitentă nu este recomandată.
Antiacide
Administrarea raltegravir 1200 mg o dată pe zi concomitent cu carbonat de calciu și antiacide care conțin aluminiu/magneziu a determinat scăderea concentrațiilor plasmatice de raltegravir; prin urmare, administrarea concomitentă nu este recomandată.
Inductori puternici ai enzimelor care metabolizează medicamentele
Inductorii puternici ai enzimelor care metabolizează medicamentele (de exemplu, rifampicina) nu au fost studiați împreună cu raltegravir 1200 mg administrat o dată pe zi, dar ar putea determina scăderea concentrațiilor plasmatice de raltegravir; prin urmare, administrarea concomitentă cu raltegravir 1200 mg o dată pe zi nu este recomandată.
Miopatie și rabdomioliză
Au fost raportate cazuri de miopatie și rabdomioliză. A se utiliza cu precauție la pacienții care au avut miopatie sau rabdomioliză în antecedente sau care prezintă orice risc predispozant inclusiv utilizarea altor medicamente care produc aceste afecțiuni.
Reacții cutanate severe și de hipersensibilitate
La pacienții cărora li se administrează raltegravir au fost raportate reacții cutanate severe, care ar putea pune viața în pericol și reacții cutanate letale, în majoritatea cazurilor concomitent cu alte medicamente asociate cu aceste reacții. Acestea includ cazuri de sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. De asemenea, au fost raportate reacții de hipersensibilitate caracterizate prin erupție cutanată tranzitorie, simptome generale și uneori disfuncție de organ, inclusiv insuficiență hepatică. Se recomandă întreruperea imediată a administrării raltegravir sau a altor medicamente suspectate dacă apar semne sau simptome de reacții cutanate severe sau de reacții de hipersensibilitate (incluzând, dar fără a fi limitat la, erupție cutanată tranzitorie severă sau erupție cutanată tranzitorie însoțită de febră, stare generală de rău, oboseală, dureri musculare sau de articulații, vezicule, leziuni orale, conjunctivită, edem facial, hepatită, eozinofilie, angioedem). Trebuie monitorizată starea clinică incluzând aminotransferazele hepatice și tratamentul corepunzător trebuie inițiat. Întârzierea opririi tratamentului cu raltegravir sau cu alte medicamente suspectate după apariția erupției cutanate tranzitorii poate determina o reacție care poate pune viața în pericol.
Erupție cutanată tranzitorie
Erupția cutanată tranzitorie a apărut mai frecvent la pacienții tratați anterior cărora li s-au administrat scheme terapeutice cu raltegravir și darunavir comparativ cu pacienții cărora li se s-au administrat raltegravir fără darunavir sau darunavir fără raltegravir.
Lactoza
ISENTRESS comprimate filmate conține lactoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit de lactază Lapp sau malabsorbția de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Studiile in vitro arată că raltegravirul nu este un substrat al enzimelor citocromului P450 (CYP), nu inhibă CYP1A2, CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19, CYP2D6 sau CYP3A, nu inhibă 29UDP glucuroniltransferazele (UGT) 1A1 și 2B7, nu determină inducţia CYP3A4 şi nu inhibă transportul mediat de glicoproteina P. Pe baza acestor date, nu este de aşteptat ca raltegravir să influenţeze farmacocinetica medicamentelor care reprezintă substraturi ale acestor enzime sau ale glicoproteinei P.
Pe baza studiilor in vitro şi in vivo, raltegravirul este eliminat în principal pe calea glucuronoconjugării mediate de UGT1A1.
În ceea ce priveşte farmacocinetica raltegravirului, a fost observată o variabilitate importantă interindividuală şi intraindividuală.
Efectul raltegravirului asupra farmacocineticii altor medicamente
În studiile de interacţiune efectuate utilizând raltegravir 400 mg administrat de două ori pe zi, raltegravirul nu a avut un efect semnificativ clinic asupra farmacocineticii următoarelor medicamente: etravirină, maraviroc, fumarat de tenofovir disoproxil, contraceptive hormonale, metadonă, midazolam sau boceprevir. Aceste descoperiri pot fi extrapolate la raltegravir 1200 mg administrat o dată pe zi și nu este necesară ajustarea dozei pentru aceste medicamente.
În unele studii, administrarea comprimatelor de raltegravir 400 mg de două ori pe zi concomitent cu darunavir a avut ca rezultat o scădere modestă, nesemnificativă clinic, a concentraţiilor plasmatice de darunavir. Luând în considerare amploarea efectului observat în urma administrării raltegravir 400 mg de două ori pe zi, este de așteptat ca efectul raltegravir 1200 mg administrat o dată pe zi asupra concentrațiilor plasmatice de darunavir să nu fie semnificativ clinic.
Efectele altor medicamente asupra farmacocineticii raltegravirului
Inductori ai enzimelor de metabolizare a medicamentelor
Efectul medicamentelor inductori puternici ai UGT1A1 cum este rifampicina asupra raltegravir 1200 mg administrat o dată pe zi nu este cunoscut, dar este posibil ca administrarea concomitentă să determine scăderea concentrațiilor plasmatice minime de raltegravir luându-se în considerare reducerea concentrațiilor plasmatice minime observate la administrarea de raltegravir 400 mg de două ori pe zi; prin urmare, administrarea concomitentă cu raltegravir 1200 mg o dată pe zi nu este recomandată. Efectul altor inductori puternici ai enzimelor de metabolizare a medicamentelor, cum sunt fenitoina și fenobarbitalul, asupra UGT1A1 nu este cunoscut; prin urmare, administrarea concomitentă cu raltegravir 1200 mg o dată pe zi nu este recomandată. În studiile privind interacțiunile medicamentoase, efavirenz nu a avut un efect semnificativ clinic asupra farmacocineticii raltegravir 1200 mg administrat o dată pe zi; prin urmare, alți inductori mai puțin potenți (de exemplu, efavirenz, nevirapină, rifabutină, glucocorticoizi, sunătoare, pioglitazonă) pot fi utilizați împreună cu doza recomandată de raltegravir.
Inhibitori ai UGAT1A1
Administrarea de atazanavir concomitent cu raltegravir 1200 mg o dată pe zi a crescut semnificativ concentrațiile plasmatice de raltegravir; prin urmare, administrarea de raltegravir 1200 mg o dată pe zi concomitent cu atazanavir nu este recomandată.
Antacide
Administrarea raltegravir 1200 mg o dată pe zi concomitent cu antiacide care conţin aluminiu/magneziu și carbonat de calciu poate determina o scădere semnificativă a concentraţiilor plasmatice minime ale raltegravirului. Pe baza acestor descoperiri, administrarea de antiacide care conţin aluminiu/magneziu și carbonat de calciu concomitent cu raltegravir 1200 mg o dată pe zi nu este recomandată.
Medicamente care cresc pH-ul gastric
Analiza datelor farmacocinetice obținute de la populația din studiul ONCEMRK (Protocol 292) a arătat că administrarea raltegravir 1200 mg o dată pe zi concomitant cu IPP sau blocanți ai receptorilor histaminergici H2 nu determină modificări semnificative clinic ale proprietăților farmacocinetice ale raltegravirului. Rezultate comparabile privind siguranța și eficacitatea au fost obținute și în prezența și în absența acestor medicamente care modifică pH-ul gastric. Luând în considerare aceste date, inhibitorii pompei de protoni și blocanții receptorilor histaminergici H2 pot fi administrați concomitant cu raltegravir 1200 mg o dată pe zi.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
SarcinaNu există date privind utilizarea dozei de raltegravir 1200 mg administrată o dată pe zi la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut. Utilizarea dozei de raltegravir 1200 mg o dată pe zi nu este recomandată în timpul sarcinii.
Registrul de sarcină pentru tratamentul antiretroviral
Pentru monitorizarea rezultatelor materno-fetale la paciente gravide cărora li s-a administrat din neatenţie raltegravir, a fost elaborat un Registru de Sarcină pentru Tratamentul Antiretroviral. Medicii sunt încurajaţi să raporteze pacientele în acest registru.
Ca regulă generală, atunci când se decide utilizarea la gravide a medicamentelor antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu HIV şi, ca urmare, pentru reducerea riscului de transmitere verticală a HIV la nou-născut, trebuie luate în considerare datele din studiile la animale, precum şi experienţa clinică la gravide pentru a caracteriza siguranţa pentru făt.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă raltegravir/metaboliții săi sunt excretați în laptele uman. La animale, datele farmacodinamice/toxicologice disponibile au arătat excreția de raltegravir/metaboliți de raltegravir în lapte. Un risc asupra nou-născuților/sugarilor nu poate fi exclus.
Raltegravir nu trebuie utilizat în timpul alăptării. Ca regulă generală, se recomandă ca mamele infectate cu HIV să nu își alăpteze copiii pentru a evita transmiterea HIV.
Fertilitatea
Nu a fost observat niciun efect asupra fertilităţii la şobolani masculi şi femele la doze de până la 600 mg/kg/zi care au avut ca rezultat expuneri de până la 3 ori peste expunerea la doza recomandată la om.
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
La unii pacienţi au fost raportate amețeli în timpul tratamentului cu regimuri terapeutice conţinând raltegravir. Amețeala poate influenţa capacitatea unor pacienţi de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.Rezumatul profilului de siguranţă
Profilul de siguranţă al raltegravir a fost stabilit pe baza datelor cumulate de siguranţă obţinute din două studii clinice randomizate de fază III, la pacienţi adulţi trataţi anterior şi două studii clinice de fază III, la pacienţi adulţi netrataţi anterior. Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate în timpul tratamentului au fost cefaleea şi greaţa și dureri abdominale, care au apărut la 5% sau mai mult dintre pacienţi. Reacţiile adverse grave cel mai frecvent raportate au fost sindromul de reactivare imună și erupție cutanată tranzitorie gravă. În analiza cumulată la pacienţii trataţi anterior, ratele de întrerupere a tratamentului din cauza reacţiilor adverse au fost de 3,9 % la pacienţii la care s-a administrat raltegravir + OBT (optimized background therapy) şi 4,6 % la pacienţii la care s-a administrat placebo + OBT. Din cauza reacțiilor adverse, ratele de întrerupere a tratamentului la pacienţii netrataţi anterior, au fost de 5,0 % la pacienţii la care s-a administrat raltegravir + emtricitabină (+) fumarat de tenofovir disoproxil şi10,0 % la pacienţii la care s-a administrat efavirenz + emtricitabină (+) fumarate de tenofovir disoproxil.Rezumatul reacţiilor adverse
Reacţiile adverse considerate de către investigatori ca având legătură de cauzalitate cu raltegravir (în monoterapie sau în asociere cu alte TAR) sunt enumerate mai jos, precum și reacțiile adverse . Categoriile de frecvenţă sunt definite după cum urmează: frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100) şi cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).Frecvente
Tulburări metabolice şi de nutriție: scăderea apetitului alimentar; Tulburări psihice: vise neobişnuite, insomnie, coşmaruri, comportament neobişnuit, depresie; Tulburări ale sistemului nervos: ameţeli, cefalee, hiperactivitate psihomotorie; Tulburări acustice şi vestibulare: vertij; Tulburări gastro-intestinale: distensie abdominală, dureri abdominale, diaree, flatulenţă, greaţă, vărsături, dispepsie; Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupţie cutanată tranzitorie; Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: astenie, fatigabilitate, pirexie; Investigaţii diagnostice: valori crescute ale alanin aminotransferazei, limfocite atipice, valori crescute ale aspartat aminotransferazei, valori crescute ale trigliceridelor sanguine, valori crescute ale lipazei, valori crescute ale amilazei pancreatice sanguine;
Mai puțin frecvente
Infecţii şi infestări: herpes genital, foliculită, gastroenterită, herpes simplex, infecţii cu virus herpetic, herpes zoster, gripă, abcese ale ganglionilor limfatici, molluscum contagiosum, rinofaringită, infecţii ale tractului respirator superior; Tumori benigne, maligne şi nespecificate (incluzând chisturi şi polipi): papilom cutanat; Tulburări hematologice şi limfatice: anemie, anemie feriprivă, durere la nivelul ganglionilor limfatici, limfoadenopatie, neutropenie, trombocitopenie; Tulburări ale sistemului imunitar: sindrom de reactivare imună, hipersensibilitate la medicament, hipersensibilitate; Tulburări metabolice şi de nutritie: caşexie, diabet zaharat, dislipidemie, hipercolesterolemie, hiperglicemie, hiperlipidemie, hiperfagie, creşterea apetitului alimentar, polidipsie, tulburări ale ţesutului adipos; Tulburări psihice: tulburări mentale, tentativă de suicid, anxietate, stare confuzională, stare depresivă, depresie majoră, insomnia în timpul nopții, dispoziţie alterată, atac de panică, tulburări de somn, ideaţie suicidară, comportament suicidar (mai ales la pacienţi cu boală psihică pre-existentă în antecedente); Tulburări ale sistemului nervos: amnezie, sindrom de tunel carpian, tulburări cognitive, tulburări de atenţie, ameţeală posturală, disgeuzie, hipersomnie, hipoestezie, letargie, tulburări de memorie, migrenă, neuropatie periferică, parestezie, somnolenţă, cefalee de tensiune, tremor, somn de slabă calitate; Tulburări oculare: tulburări de vedere; Tulburări acustice şi vestibulare: tinitus; Tulburări cardiace: palpitaţii, bradicardie sinusală, extrasistole ventriculare; Tulburări vasculare: bufeuri, hipertensiune arterială; Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: disfonie, epistaxis, congestie nazală; Tulburări gastro-intestinale: gastrită, disconfort abdominal, durere în etajul abdominal superior, sensibilitate abdominală, disconfort anorectal, constipaţie, xerostomie, disconfort epigastric, duodenită erozivă, eructaţie, boală de reflux gastroesofagian, gingivită, glosită, odinofagie, pancreatită acută, ulcer peptic, hemoragie rectală; Tulburări hepatobiliare: hepatită, steatoză hepatică, hepatită alcoolică, insuficienţă hepatica; Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: acnee, alopecie, dermatită acneiformă, tegument uscat, eritem, emaciere facială, hiperhidroză, lipoatrofie, lipodistrofie dobândită, lipohipertrofie, transpiraţii nocturne, prurigo, prurit, prurit generalizat, erupţie cutanată tranzitorie maculară, erupţie cutanată tranzitorie maculopapulară, erupţie cutanată tranzitorie pruriginoasă, leziuni cutanate, urticarie, xerodermie, sindrom Stevens Johnson, erupţie cutanată medicamentoasă cu eozinofilie şi simptome sistemice (DRESS); Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: artralgie, artrită, dureri de spate, durere în flanc, dureri musculo-scheletice, mialgie, dureri la nivelul gâtului, osteopenie, dureri la nivelul extremităţilor, tendinită, rabdomioliză; Tulburări renale şi ale căilor urinare: insuficienţă renală, nefrită, nefrolitază, nicturie, chist renal, insuficienţă renală, nefrită tubulointerstiţială; Tulburări ale aparatului genital şi sânului: disfuncţie erectilă, ginecomastie, simptome asociate menopauzei; Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: disconfort toracic, frisoane, edem facial, acumulare de ţesut adipos, nervozitate, stare de rău general, formaţiune submandibulară, edem periferic, durere; Investigaţii diagnostice: scăderea numărului absolut de neutrofile, valori crescute ale fosfatazei alcaline, valori scăzute ale albuminei sanguine, valori crescute ale amilazei sanguine, valori crescute ale bilirubinei sanguine, creşterea colesterolemiei, valori crescute ale creatininei sanguine, creşterea valorilor glicemiei, valori crescute ale azotului ureic sanguin, valori crescute ale creatinfosfokinazei, creşterea valorilor glicemiei în condiţii de repaus alimentar, glucozurie, valori crescute ale lipoproteinelor cu densitate mare, creşterea raportului normalizat internaţional,valori crescute ale lipoproteinelor cu densitate mică, scăderea numărului de trombocite, hematurie, creşterea circumferinţei taliei, creştere ponderală, scăderea numărului de leucocite; Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate: supradozaj accidental.
Supradozaj
Nu sunt disponibile informaţii specifice referitoare la tratamentul supradozelor cu raltegravir. În cazul unui supradozaj, este recomandată utilizarea măsurilor de suport standard, cum sunt, îndepărtarea medicamentului neabsorbit din tractul gastro-intestinal, instituirea monitorizării clinice (inclusiv efectuarea unei electrocardiograme) şi, dacă este necesar, instituirea tratamentului de suport. Trebuie luat în considerare faptul că raltegravir este disponibil pentru utilizare clinică sub formă de sare de potasiu. Nu se cunoaşte măsura în care raltegravir poate fi dializabil.
Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. ISENTRESS® (raltegravir) se eliberează pe bază de prescripţie medicală de tip PR. Vă rugăm să consultați informațiile pentru prescrierea ISENTRESS® (raltegravir) la următorul link: http://www.ema.europa.eu/docs/ro_RO/document_library/EPAR_-_Product_Information/human/000860/WC500037405.pdf
Referințe:
1. 9th International AIDS Society (IAS) Conference on HIV Science, Paris, France, 23-26 July 2017
2. EACS Guidelines 2017, pag. 9
INFC-1226255-0000
Sursa: MCCANN PR,
11-12-2017, Vizualizari 1134
Stirile medicale sunt furnizate de Agentia Nationala de Presa "Agerpres", partenerul nostru pe sectiunea de Noutati si Stiri medicale.