Comoţiile cerebrale din sport: recuperarea este mai lentă decât anticipau oamenii de ştiinţă (studiu)

Modificările apărute în structura creierului în urma unor comoţii cerebrale rămân vizibile la sportivii din campionatele universitare nord-americane, chiar şi după ce aceştia au primit avizul medicilor de a reveni în competiţii, au anunţat joi oamenii de ştiinţă din Canada, citaţi de AFP.

Studiul, realizat cu ajutorul unei tehnologii de vârf din domeniul imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN), a permis detectarea unor alterări de durată la nivelul materiei albe din creier şi a unor diferenţe apărute în regiunile cerebrale asociate cu vederea şi cu activităţile de planificare, afirmă autorii acestei cercetări, publicate în revista Scientific Reports.

La atleţii care au avut nevoie de o perioadă mai îndelungată de recuperare, testele au relevat, de asemenea, modificări în zonele creierului care sunt asociate cu mişcările corpului.

"Aceasta este prima dovadă concretă ce arată că acest organ, creierul, se recuperează mai lent după o comoţie cerebrală", a declarat autorul principal al studiului, Nathan Churchill, bursier post-doctorand la spitalul Saint-Michel din oraşul canadian Toronto.

"Studiul nostru arată că acele consecinţe neurobiologice ale comoţiei cerebrale pot să dureze mai mult timp decât simptomele pe care noi, medicii, le căutăm de obicei pentru a determina dacă un sportiv este pregătit să revină în competiţii", a adăugat coordonatorul cercetării.

În Statele Unite, până la 3,8 milioane dintre comoţiile cerebrale se produc în fiecare an în rândul sportivilor profesionişti şi amatori.

Potrivit studiului citat, realizat pe un eşantion alcătuit din 27 de sportivi universitari care au suferit o comoţie cerebrală, această afecţiune nu vizează doar sporturile generatoare de contacte fizice violente, precum fotbalul american şi boxul.

Cele 27 de cazuri - ce au fost comparate în cadrul studiului cu dosarele medicale ale altor 27 de atleţi, care nu au suferit lovituri în zona capului - au fost înregistrate în nouă sporturi, inclusiv rugby (9 cazuri de comoţii cerebrale), volei (4), lacrosse (3), baschet (3), hochei pe gheaţă (2) şi fotbal (1).

Alte cercetări vor fi necesare pentru a determina importanţa modificărilor observate la nivelul creierului, au notat autorii studiului.

Dar, "în general, beneficiile pentru sănătate aduse de sport au câştig de cauză în faţa riscului de comoţie cerebrală", a subliniat Tom Schweitzer, coordonatorul programului de cercetări neuroştiinţifice din cadrul spitalului Saint-Michel din Toronto, coautor al studiului.

Liga naţională de fotbal din Statele Unite, ai cărei reprezentanţi au fost interogaţi în ultimi ani din cauza numărului mare de comoţii cerebrale şi traumatisme craniene, a semnat în 2015 un acord de 1 miliard de dolari pentru a pune capăt miilor de procese ce i-au fost intentate de foşti practicanţi ai acestui sport şi care suferă în prezent de afecţiuni neurologice.

Potrivit unui studiu britanic recent, jucătorii de fotbal profesionist sunt şi ei expuşi în faţa unui risc sporit de a dezvolta alterări cerebrale ce ar putea provoca demenţă.