Comunicarea cu bebelusul
©
Autor: Matei Silvia
PărinÈ›ii sunt extrem de privilegiaÈ›i în acest caz, deoarece copilul le poate deosebi vocile încă din uter, începând cu luna a 6-a de sarcină, când devin sensibili la anumite particularități ale vocii mamei lor, ce È›in de tonalitate È™i ritm. Pentru a vă înÈ›elege mai bine sugarul este deci necesar să îi vorbiÈ›i frecvent, pentru a-l obiÈ™nui cu sunetul vocii dumneavoastră. Timpul petrecut cu mama, până la 18 luni, a fost corelat cu creÈ™terea vocabularului. În primele luni de viață mama mai poate fi identificată È™i prin mirosul specific, miros care poate avea un efect liniÈ™titor asupra copilului. Un studiu german a înregistrat È™i analizat plânsetele a 60 de copii sănătoÈ™i, la 3-4 zile de la naÈ™tere È™i a demonstrat existenÈ›a unei diferenÈ›e între tonalitățile plânsului. Astfel, fiecare copil are modul său specific de comunicare. Acest mod original de exprimare poate fi înÈ›eles doar de părinÈ›i, prin observarea atentă a copilului.
Plânsul nu este singura modalitate a unui nou-născut de a comunica, deÈ™i este totuÈ™i cel mai zgomotos. Expresiile faciale, gesturile, modurile în care sugarul îÈ™i poziÈ›ionează corpul sunt toate feluri de comunicare È™i trebuie analizate atent. Notarea fiecărei expresii diferite, în funcÈ›ie de contextul în care apare, poate ajuta în decodificarea unor situaÈ›ii (când sunt obosiÈ›i, înfometaÈ›i, plictisiÈ›i).
Zâmbetul este un alt fel de a angaja atenÈ›ia unui sugar. Zâmbetul social al unui sugar apare în general în jurul săptămânii a È™asea, în paralel cu vocalizele de răspuns. Nenumărate studii au demonstrat că părinÈ›ii care răspund la acÈ›iunile sugarilor (râs, vocalize) ajută bebeluÈ™ii să îÈ™i formeze niÈ™te reguli ale conversaÈ›iei È™i delimitează un simÈ› al sinelui în primul an de viață. Pe măsură ce creÈ™te, bebeluÈ™ul va fi din ce în ce mai capabil să se exprime verbal È™i non-verbal È™i va începe să imite sunetele scoase de către adult. Pentru a-l încuraja trebuie să i se răspundă întotdeauna cu un zâmbet, cu atenÈ›ie È™i afecÈ›iune, pentru că, deÈ™i încă nu înÈ›elege cuvintele pe care i le spuneÈ›i, un sugar va înÈ›elege tonul emoÈ›ional. Atunci când râde nu trebuie întrerupt, ci trebuie privit, contactul vizual aprofundând conexiunea cu mama.
Vorbitul constant cu bebeluÈ™ul, odată ce acesta a fost familiarizat cu vocea dumneavoastră, îl va ajuta să înveÈ›e la rândul lui să vorbească, deci cu cât se comunică verbal mai mult, cu atât È™i bebeluÈ™ul va vorbi mai repede. RepetiÈ›ia unor cuvinte simple formează căi neuronale care în timp vor fi asociate cu obiectele respective, contribuind la o memorie mai bună cât È™i la un vocabular mai bogat. În primul an, sugarul trebuie să fie atent, să răspundă prin sunete specifice, să răspundă la numele său È™i la chemări. În mod normal dezvoltarea vorbitului are o variaÈ›ie destul de largă, între 12-24 de luni, este indicat ca să ne asigurăm de sănătatea sugarului printr-un control pediatric, în cazul în care se suspectează o problemă de auz sau de vorbire.
Comunicarea cu bebeluÈ™ul este una din metodele prin care se pot diagnostica si trata precoce acest timp de afecÈ›iuni, care de multe ori nu sunt diagnosticate, cu repercusiuni ireversibile mai târziu. Problemele de auz sunt esenÈ›ial de diagnosticat până în 2 ani, deoarece până atunci se mai pot forma centrii ai vorbirii È™i un implant cohlear ar putea aduce pacientul la normal, dar după vârsta de 2 ani vorbirea, chiar È™i cu implant, nu mai poate fi învățată.
Gestica sugarului poate fi extrem de importantă, deoarece comunicarea gestuală se dezvoltă înaintea comunicării verbale. În jurul a 9 – 12 luni apar primele gesturi precum: datul din palme, întinsul după anumite obiecte, cu cât aceste gesturi apar mai devreme cu atât bebeluÈ™ul va fi mai precoce în limbaj.
AfecÈ›iunea, dragostea, implicarea È™i răbdarea de a asculta È™i a observa ce încearcă să vă transmită copilul dumneavoastră sunt cele mai importante. Jocul cu acesta, răspunsul la sunetele pe care le scoate vor crea o atmosferă echilibrată È™i propice creÈ™terii È™i dezvoltării sale ulterioare. Comunicarea nu trebuie să se rezume doar la cuvinte, ci la relaÈ›ia ce se construieÈ™te între mamă È™i copil.
Data actualizare: 06-12-2020 | creare: 23-05-2013 | Vizite: 3776
Bibliografie
1. ‘Talk to me baby, tell me what's the matter now’: Semiotic and developmental perspectives on communication in psychoanalytic infant treatment, link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1516/04P3-FUER-0U41-LLN8/abstract2. NCT Research overview: Parent-child communication is important from birth, link: http://www.nct.org.uk/sites/default/files/related_documents/Research%20overview-%20Parent-child%20communication%20is%20important%20from%20birth%20%282012%29_5.pdf
3.Getting the right message across communication Ever wondered what your baby is trying to tell you? Health visitor Deborah Taylor answers the questions every parent wants to know about communicating with a newborn communication, link: http://search.proquest.com/pqcentral/docview/266598096/13E27CE307F84D4019/1?accountid=33377#
4. Mother–Infant Communication: Carrying Understanding to a New Level, link: http://www.cell.com/current-biology/retrieve/pii/S0960982213003539
5. Differentiating Maternal Sensitivity to Infant Distress and Non-Distress, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3393126/
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum