Consumul de alcool în timpul sarcinii

Consumul de alcool în sarcină este o problemă de sănătate publică. Deși este cunoscut drept agent teratogen, 15-20% din femeile însărcinate consumă alcool.

Rata consumului de alcool a scăzut în ultimii 10 ani datorită educației publice, a avertismentelor sau a nedeclarării consumului.

Femeile au un prim-pasaj al alcoolului mai redus decât bărbații. Aceasta se datorează unei prezențe mai scăzute a enzimei alcool-dehidrogenaza din mucoasa gastrică.

Factorii de risc ai consumului de alcool în timpul sarcinii sunt:

• Nivelul socio-economic scăzut
• Persoanele fără adăpost
• Alcool consumat de unul din parteneri
• Consumul anteconcepțional: cel mai fidel factor de risc

Alcoolul în timpul sarcinii poate cauza:

• travaliu precoce
• scăderea lactației
• avort spontan

Fătul este expus o perioadă mai lungă de timp la alcool, acesta trecând bariera feto-placentară, iar nivelul enzimei alcool-dehidrogenaza fiind în cantitate mai mică decât a mamei. Consumul de tutun crește șansele consumului de alcool matern. (1)

Efectele nocive asupra creierului și cogniției copilului în urma consumului de alcool în cantitate mare au fost demonstrate științific. Consumul ușor-mediu are impact mai redus asupra fătului. Efectele acestei substanțe depind de perioada de timp a consumului, frecvența, cantitatea consumată și sunt modificate de vârsta mamei, paritate, dietă, status socioeconomic și moștenirea genetică.

Expunerea la băuturi alcoolice în primul trimestru de sarcină poate produce:

• Dismorfism facial (susține diagnosticul de sindrom fetal alcoolic)
• Afectare cerebrală (face parte dintr-un sindrom numit tulburări în spectrul alcoolismului fetal)
• Tulburări în spectrul alcoolismului fetal: afectarea neurocogniției, a funcțiilor de adaptare și funcția de autoreglare

Concentrația de alcool obținută după o singură băutură alcoolică s-a demonstrat că afectează funcția critică de dezvoltare a moleculei de adeziune celulare neurale L1. Efectele pe molecula L1 sunt dependente de doză și de gradul social al consumului de alcoolice. (2)

Mecanismul efectelor adverse ale alcoolului este încă necunoscut, dar etanolul și metaboliții acetaldehidei perturbă diferențierea și creșterea celulară, produc modificări la nivelul ARN-ului și sintezei proteice și a celulelor de inhibare a migrării. Consumul de alcool deprimă nivelurile de nutrienți, acid folic și vitamine, afectând indirect creșterea fetală. (3)

Sindromul alcoolic fetal (1/300 – 1/1.000)

• Microcefalie
• Fisuri palpebrale mici
• Rădăcina nasului plată
• Șanț nazo-labial redus sau inexistent
• Buză superioară subțire
• Etajul mijlociu al feței aplatizat

Criteriile minore pentru diagnosticul sindromului alcoolic fetal:

• Epicantus
• Urechi jos sau mediu poziționate (2)

Diagnosticul acestui sindrom se face după următoarele criterii:

• Anomaliile faciale
• Retard de creștere
• Afectarea sistemului nervos central

Acest sindrom arată afectarea dezvoltării sistemului nervos central, a cordului, urechilor, ochilor, membrelor, dinților, palatului și a organelor genitale externe. Factorul principal de risc: consumul în primul trimestru, dar și consumul a 1-2 băuturi pe săptămână în al doilea și al treilea trimestru poate avea efecte negative. (3)

Pe termen lung, acești copii pot prezenta următoarele probleme:

• Probleme psihice (95%)
• Instituționalizare în centre de dezalcoolizare, centre pentru boli mintale sau închisori (55%)
• Probleme cu legea (60%)
• Comportament sexual inadecvat (52%)
• Incapacitatea de a fi independenți (82%)
• Probleme în a găsi un loc de muncă (70%)
• Probleme cu drogurile sau cu alcool (>50% bărbați, 70% femei) (3)

Concluzii:

Consumul de alcool în timpul sarcinii este o problemă mondială, reală, afectând numeroase femei și copii, pe termen lung. Pe lângă efectele la nivel individual, această dependență atrage după sine niște costuri suplimentare. Din acest motiv, prevenția, educația și informarea femeilor dornice de a rămâne însărcinate merită o atenție deosebită.

Afecțiunile postnatale prezente la copiii născuți din mame consumatoare de alcool reprezintă o provocare pentru o echipă multidisciplinară fomată din: medic pediatru, medic psihiatru, chirurg buco-maxilo-facial, chirurg plastician, psiholog, logoped și alte specialități, după caz. Din acest tablou nu trebuie uitați membrii familiei care necesită susținere morală pentru a înțelege aceste afecțiuni și pentru a-i ajuta să învețe să își ajute copiii.