Contracepția și alăptarea

Proaspăta mamă poate evita o sarcină la un interval de timp prea scurt de la naştere prin adoptarea unor metode contraceptive adecvate în perioada postpartum.

Pentru alegerea celei mai potrivite metode de contracepţie, care să fie compatibilă cu alăptarea, se recomandă consultarea medicului ginecolog. În acest mod se evită utilizarea unor medicamente sau substanţe care pot dăuna mamei sau copilului.

Contracepția la femeia care alăptează

Unul dintre aspectele care trebuie luate în considerare în alegerea metodei potrivite de contracepție după naștere este dacă mama alăptează sau nu. La femeile care nu alăptează, ovulația poate să apară chiar și în ziua a 28-a după naștere.

Având în vedere că durata de viață a spermatozoizilor poate fi de până la 7 zile în tractul genital feminin, metoda contraceptivă trebuie utilizată încă din ziua 21 de după naștere. Metodele contraceptive la care poate apela sunt cele pe care le poate utiliza orice femeie.  

La mamele care alăptează, fertilitatea este în general mai redusă, iar eficiența metodelor de contracepție este mult mai ridicată comparativ cu cele care nu alăptează. Riscul unei noi sarcini este în directă legătură cu apariția primului ciclu menstrual după naştere. Așadar, pentru a se proteja de o sarcină nedorită, proaspetele mămici ar trebui să utilizeze un mijloc de contracepție înainte de apariția primei menstruații.

Amenoreea lactică (lipsa menstruaţiei după sarcină) este considerată o metodă naturală de contracepţie. Conform specialiştilor, femeile care se bazează pe această metodă au o probabilitate de aproximativ 2% de a rămâne însărcinate, dacă sunt respectate câteva condiții:

• timp de șase luni după naştere alăptarea este exclusivă (bebelușul nu este hrănit cu formulă de lapte sau orice alte alimente sau lichide decât laptele matern); 
• mama alăptează copilul și ziua şi noaptea (la interval de maximum 4 ore ziua și 6 ore noaptea);
• nu a apărut încă prima menstruație de după naștere.

În momentul în care frecvenţa meselor cu lapte matern scade, riscul de a rămâne însărcinată creşte.

Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că această metodă nu protejează împotriva bolilor cu transmisie sexuală şi recomandă utilizarea prezervativului ca măsură suplimentară.

Metode contraceptive în perioada alăptării

Există o varietate de metode contraceptive compatibile cu alăptarea. Unele dintre acestea sunt controversate, deşi nu există dovezi clare care să demonstreze efectele secundare pe care acestea le-ar putea avea supra mamei sau copilului.

La femeile care alăptează sunt recomandate în primul rând metodele contraceptive non-hormonale, pentru că sunt mai puțin invazive și nu prezintă riscul unor efecte negative asupra copilului alăptat.

Metodele contraceptive non-hormonale

Prezervativul
Poate fi utilizat oricând după naștere, neavând niciun efect asupra alăptării.

Diafragma

Diafragma este un mijloc de contracepţie eficient ce poate fi utilizat de către mămici fără riscuri la şase săptămâni după naştere. Se recomandă verificarea mărimii acestuia şi potrivirea înainte de utilizare.

Dispozitivele intrauterine

Conform medicilor specialişti, dispozitivele intrauterine (cu cupru sau cu eliberare de levanogestrel) ar trebui introduse la 48 de ore sau patru săptămâni după naştere dacă femeia nu este însărcinată în acel moment. Pentru a evita riscul de perforare, acest dispozitiv nu se poate utiliza la femeile care au născut prin cezariană decât după trecerea a șase săptămâni de la naştere. Aceste precizări nu se aplică în cazul mamelor care suferă de o infecţie a tractului genital ca urmare a naşterii.

Metodele contraceptive hormonale

Pilule pe bază de progesteron

Teoretic, pilulele pe bază de progesteron pot fi utilizate de către proaspetele mămici oricând după naştere, pentru că nu au efecte adverse asupra laptelui matern. Din motive de siguranță (pentru a evita potenţiale efecte ale steroizilor sexuali asupra nou-născutului), se recomandă folosirea acestora la cel puţin şase săptămâni după naştere.

OMS avertizează asupra faptului că încă nu există informaţii suficiente privind efectul pe care acest hormon (transmis prin laptele matern) l-ar putea avea asupra creierului şi ficatului copilului.

Injecţiile intramusculare cu progesteron

Injecţiile intramusculare cu progesteron pot fi utilizate ca metodă contraceptivă la șase săptămâni de la naştere şi protejează de sarcină cu condiţia instalării amenoreei (stoparea ciclului menstrual). Acestea au rolul de a împiedica procesul de ovulaţie şi se administrează la interval de patru săptămâni. În cazul mamelor care nu pot utiliza alte forme de contracepţie şi au un risc de sarcină mare se pot folosi injecţiile intramusculare înainte de acest termen.

Inelele contraceptive combinate şi plasturii hormonali

Inelele contraceptive combinate şi plasturii hormonali reprezintă metode contraceptive relativ recente despre care nu există încă informaţii relevante cu privire la siguranţa folosirii lor. Efectele pe termen lung asociate folosirii acestora nu sunt încă cunoscute. Ele sunt asemănate cu contraceptivele orale combinate în ceea ce priveşte gradul de eficienţă. Asemănarea dintre aceste metode nu se opreşte aici – modul în care acţionează asupra funcţiilor ovariene este de asemenea similar.

Contraceptive hormonale combinate

În 2011 Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din America (CDC) a adus la zi Raportul privind criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea contraceptivelor (care are la bază ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății) cu o serie de precizări privind utilizarea contraceptivelor în perioada postpartum. Completările au luat în consideraţie atât tipologia pacienţilor, cât şi aspectele pozitive şi negative asociate administrării de contraceptive după naştere. Recomandările CDC se referă în principal la utilizarea contraceptivelor hormonale combinate după naştere. Astfel, deşi nu există dovezi clinice clare în acest sens, specialiştii americani recomandă mamelor să nu utilizeze contraceptive hormonale combinate timp de 42 de zile după naştere. Conform acestora, în această perioadă femeile prezintă risc crescut de apariţie a trombozei venoase (formarea unui cheag de sânge care poate duce la embolism pulmonar). Administrarea acestui tip de contraceptive poate contribui la creşterea probabilităţii de apariţie a acestei afecţiuni şi la diminuarea cantităţii de lapte produs de mamă. Femeile care au peste 35 ani, fumează, au suferit anterior de tromboza venoasa, prezintă trombofilie, au făcut transfuzie de sânge la naştere sau au avut hemoragie postpartum sunt mai predispuse la tromboză venoasă.

Efectul negativ pe care administrarea contraceptivele orale combinate l-ar putea avea asupra cantitatății de lapte produsă de mame constituie un motiv suplimentar pentru care OMS nu recomandă folosirea acestora decât după șase săptămâni de la naştere. Deşi testele clinice nu oferă dovezi concludente privind efectul pe care administrarea acestor pilule l-ar putea avea asupra cantităţii şi calităţii laptelui matern în intervalul șase săptămâni – șase luni după naştere, specialiștii sfătuiesc mamele care alăptează să nu utilizeze această metodă contraceptivă în această perioadă decât dacă nu le este permisă utilizarea altor metode. De asemenea există unele semne de întrebare privind potenţialul efect negativ al acest tip de contraceptive asupra ritmului de creşterea a copilului.

Varietatea metodelor contraceptive existente la ora actuală pot pune noile mămici în dilemă. Solicitaţi sfatul medicului ginecolog înainte de a decide care va fi metoda contraceptivă pe care o veţi folosi după naştere.