Copilul mic învață prin joc

Copilul mic învață prin joc
Jocul are rolul de a promova și susține dezvoltarea fizică și motorie a copilului mic, iar complexitatea și organizarea jocului ajută la dezvoltarea cognitivă și emoțională - stima și încrederea în sine.

Dacă în jurul vârstei de 1 an copilul se joacă singur și nu reușește să se concentreze foarte mult pe o anumită activitate, spre vârsta de 3 ani el începe să aibă parteneri de joc și se implică în activități ce pot dura chiar și 30 de minute.

Părintele
are un rol foarte important în dezvoltarea copilului mic, fiind un partener preferat de joc. Acceptând acest rol, părinții îl ajută să aibă încredere în lumea din jurul lor, să se simtă iubit și în siguranță, precum si să dezvolte idei și concepte despre lumea din jurul său.

Aptitudini pe care copilul le dezvoltă prin joc

Treptat, copiii mici își dau seama că sunt ființe individuale și își întorc atenția spre lumea din jurul lor și spre ceilalți copii. Joaca între 1 și 3 ani înseamnă explorarea relațiilor cu ceilalți copii și adulți.

Începând cu vârsta de 14 luni, copiii se joacă în majoritatea timpului unul lângă altul și nu unul cu cealalt. Până la 3 ani, micuțul devine mai interesat de ceilalți copii și chiar va avea preferințe pentru anumiți prieteni. Cel mic încă nu știe foarte bine să împartă și nici nu înțelege noțiunea de prietenie, însă învață tot timpul.

Iată câteva aptitudini pe care copilul le dezvoltă prin joc:
  • Coordonarea mișcărilor. Copiii mici învață să își coordoneze mișcările manevrând diverse obiecte sau hrănindu-se singuri. Controlul încheieturii mâinii este ultimă etapa a dezvoltării coordonării la nivelul mâinii.
  • Urmarea instrucțiunilor. Părinții pot începe acest joc cu copiii, rugându-i să le aducă anumite obiecte dintr-un loc anume, pentru a cultiva simțul responsabilității și autonomiei.
  • Așteptarea rândului și împărțirea lucrurilor. Aceste aptitudini sunt printre cele mai dificile pentru cei mici. Puteți începe cu utilizarea sintagmelor „rândul tău” și „a împărți” în conversațiile cu copiii, precum și exemplificarea practică a acestora, pentru ca ei să le înțeleagă importanța.
  • Creșterea limitei de atenție. Atenția este un proces important care susține procese cognitive esențiale (gândirea și memoria) și totodată un element important pentru obținerea succesului mai târziu, la școală.
  • Rezolvarea problemelor. Cei mici încep să își dezvolte tot mai mult gândirea, iar părinții îi pot ajută ghidându-i, însă fără a le oferi soluția la situațiile problematice. Micuțul învață din încercări și greșeli. Părinții pot crea artificial aceste situații, apoi pot pune întrebări de genul „La ce te gândești?”, „Ce urmează?”, „Ce facem acum?”, „Ce vrei să faci?”, „Ce trebuie pus aici?”. Important este ca cel mic să deducă singur soluția.
  • Răbdarea și tolerarea frustrării. Frustrarea este o stare cu care copiii mici se confruntă frecvent. Aceștia își doresc să facă foarte multe lucruri, însă sunt limitați de capacitățile fizice și psihice specifice acestei vârste fragede. În loc să le rezolve problemele, părinții trebuie să ghideze copiii să facă ei singuri ceea ce își propun. Încurajarea verbală este foarte importantă pentru că cel mic să capete încredere în sine.
  • Aptitudini sociale. Copiilor mici le place foarte mult să imite acțiunile și frazele rostite de părinți (de exemplu, vorbitul la telefon). Chiar dacă este vorba de o joacă, reprezintă însă o pregătire pentru interacțiunile sociale reale.
  • Înțelegerea conceptelor de timp și număr. Jucându-se cu mai multe cuburi sau jucării care se desfac în părțile componente, copii învață că indiferent de modalitatea în care aranjează părțile, numărul acestora va fi același. Jucăriile de tip Lego îi ajută pe cei mici să înțeleagă concepte mai dificile, precum „în curând”, „mai târziu” sau „după”. Conceptele legate de timp și matematică sunt înțelese mai ușor cu ajutorul jocurilor însoțite de cântecele cu rime.
  • Deosebirea dintre imaginar și realitate. Apropiindu-se de vârsta de 3 ani, copilul își folosește tot mai mult imaginația în joc; astfel el își dezvoltă creativitatea, învățând în același timp diferența dintre realitate și lumea fanteziei.

Alte beneficii ale jocului pentru învățare

Există numeroase cercetări care au dovedit faptul că mediul și experiențele prin care trece un copil mic îi vor influența profund comportamentul ulterior:
  • Jocul este unul dintre cele mai bune mijloace pentru un copil de a învață, fie că este vorba de o activitate plănuită sau de simplul joc dintre părinte și copil.
  • Observând și jucându-ne cu un copil, putem afla foarte multe despre temperamentul și personalitatea acestuia.
  • Copiii învață mai multe lucruri dacă li se oferă ocazia să exploreze activitățile și obiectele de care sunt atrași în mod natural.
  • Jocul are un rol important în dezvoltarea aptitudinilor sociale și a stimei de sine la copil.
  • Jocul în comunitate promovează competențele sociale.
  • Copilul se cunoaște pe sine mai bine tot prin joc - imitarea expresiilor faciale; recunoașterea propriei imagini în oglinda; explorarea propriului corp.

Data actualizare: 24-09-2015 | creare: 09-12-2009 | Vizite: 3310
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Jocurile și activitățile recomandate în primul an de viață
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK