Creme de protecție solară

Creme de protecție solară
Cremele de protecție solară au devenit un accesoriu de plajă nelipsit, indiferent de tipul și culoarea pielii. Aceste creme conțin unul sau mai multe filtre UV și pot avea un spectru larg de protecție (împotriva razelor UVA și UVB), sau un spectru îngust (doar împotriva razelor UVB).

Razele UVB penetrează pielea la un nivel mai superficial decât cele UVA (cauzează îmbătrânirea prematură a pielii), însă sunt responsabile de arsurile solare, în cazul supraexpunerii.

Factorul de protecție solară al cremelor

FPS înseamnă factor de protecție solară (SPF -sun protection factor), iar valoarea acestuia indică echivalentul timpului de expunere la soare fără a rezulta arsuri solare. De exemplu, dacă un anumit tip de piele va fi afectat după 10 minute fără cremă cu protecție solară, aplicarea unei creme cu FPS 15 va proteja pielea respectivă de arsură pentru 150 de minute. Acest calcul se face înmulțind timpul în care pielea va fi afectată, se va arde (diferă în funcție de tipul de piele), cu factorul de protecție solară, însă rezultatul este doar apropiat de realitate.

Atenție! Deși cremele cu factor de protecție reduc riscul de ardere a pielii în urma expunerii la soare, nicio cremă nu blochează complet razele UV. Asociația Americană de Dermatologie recomandă utilizarea cremelor cu protecție UVA și UVB cu FPS de cel puțin 15 sau 30 aplicată zilnic pe toate zonele expuse la soare și reaplicarea la fiecare 2 ore.


Alegerea unui factor de protecție solară depinde în principal de tipul de piele și de prezența apei. Dacă în timpul expunerii la soare pielea ia contact cu apa sau este prezentă transpirația abundență, este foarte important să știți cât timp va rezista crema de protecție solară pe piele. În general, protecția dispare după 40-80 de minute petrecute în apă. Nicio cremă nu rezistă în totalitate la apă sau transpirație. 

Cu toate astea, relația dintre diferiți factori de protecție solară nu este una matematică, adică un FPS 30 nu este de două ori mai bun decât un FPS 15. (1, 2)

Alegerea cremei se face în funcție de protecția oferită. Factorul de protecție variază de la 2 la 50+.

Tabelul următor prezintă o comparație între riscul aproximativ de arsură în urma expunerii la soare fără protecție sau cu un anumit FPS:


FPS Riscul de arsură după o anumită perioadă de expunere (%) *  
  10 minute 30 minute 150 minute
1 (fără protecție) 100.00% - -
15 6.6% 20% 100%
30 3.3% 10% 50%
50 2% 6% 30%
* valorile sunt valabile pentru o aplicare a cremei în proporție de 2 mg/cm² de piele. În realitate însă, majoritatea persoanelor aplică o cantitate mult mai redusă de cremă, astfel că riscul de arsură este mai ridicat. (6)

Iată și un ghid simplu al nivelului de protecție oferit de fiecare FPS:
Nivel protecție Interval protecție (valori FPS)
Protecție scăzută 6-14 (FPS de 6, 8 sau 10)
Protecție medie 15-29 (FPS de 15, 20 sau 25)
Protecție ridicată 30-50 (FPS de 30, 40 sau 50)
Proteție foarte crescută 50+ (FPS de 50+)
Sursa: British Association of Dermatologists (4)

Conform recomandărilor Uniunii Europene, protecția UVA trebuie să reprezinte cel puțin 1/3 din valoarea totală a factorului de protecție. Un produs care respectă această reglementare va avea pe etichetă logo-ul UVA, literele cuvântului încadrate într-un cerc gol.

Ce reprezintă spectrul larg de protecție al cremelor?

Razele solare conțin trei tipuri de radiații ultraviolete: UVA, UVB și UVC. Radiațiile UVC sunt cele mai periculoase, dar din fericire acestea sunt blocate de stratul de ozon atmosferic și nu ajung pe pământ.

Spectrul de protecție se referă la cremele care blochează atât razele UVA, cât și razele UVB. Radiațiile UVB sunt responsabile de arsurile solare de la suprafața pielii. Atât UVB cât și UVA afectează pielea, predispun la apariția cancerului de piele, îmbătrânirea prematură a acesteia și alte afecțiuni. Radiațiile UVA penetrează pielea în profunzime, au o putere mai mare de penetrare decât radiațiie UVB, afectează nivelul de elastină și favorizează apariția ridurilor și a îmbătrânirii pielii, precum și pigmentarea, dar și afecțiuni cum este cancerul de piele.


















Sursa: Acne.org

Radiațiile UVB și UVA sunt responsabile de arsurile solare și în directă corelație cu riscul de melanom malign și carcinom bazal. (2, 4)

De reținut! Un produs pentru protecția solară trebuie să ofere protecție atât împotriva radiațiilor UVB, cât și UVA.

Compoziția cremelor de protecție solară

Substanțele care absorb razele UV acționează că niște filtre solare, iar cele care le resping acționează că niște ecrane. Protecția solară constă în absorbția (cu ajutorul compușilor chimici organici), împrăștierea sau reflectarea radiațiilor ultraviolete (cu ajutorul particulelor anorganice și organice). Particulele anorganice, cum ar fi dioxid de titan sau oxid de zinc formează o barieră fizică, reflectând sau împrăștiind razele UV. Componentele organice în schimb absorb radiațiile UV și eliberează energia lor sub formă de căldură.  

Sunt două tipuri de compuși activi care conferă protecție solară: compuși fizici și compuși chimici.

Compușii fizici (particule anorganice)

Aceștia reflectă radiațiile. Cele mai eficiente și utilizate substanțe ecran sunt dioxidul de titan și oxidul de zinc. Oxidul de zinc este cel mai eficient dintre cele două. Aceștia nu acoperă porii și persistă mai mult pe piele. Dezavantajul este că usucă pielea și sunt albicioase pe piele. Substanțele ecran sunt fizice, acestea reflectând și difuzând radiațiile UV.

Compușii chimici (particule organice)

Substanțele filtru sunt de origine chimică, acestea absorbind un anumit procent din razele UV și convertindu-le în căldură. Absorb radiațiile și încep să se degradeze treptat odată cu expunerea la soare. În schimb, sunt mai emoliente și nu devin albicioase pe piele.

Iată care sunt ingredientele chimice și fizice care conferă protecție solară din cremele de acest tip și împotriva căror radiații sunt eficiente:
  Compuși chimici  
  Protecție UVA Protecție UVB
Acid para-aminobenzoic (PABA) - ☼☼☼
Avobenzone ☼☼☼
Cinoxate ☼☼☼
Dioxybenzone ☼☼ ☼☼☼
Ecamsule ☼☼☼
Homosalate - ☼☼☼
Menthyl anthranilate ☼☼ ☼☼☼
Octocrylene ☼☼☼
Octyl methoxycinnamate ☼☼☼
Octyl salicylate - ☼☼☼
Oxybenzone ☼☼ ☼☼☼
Padimate O - ☼☼☼
Phenylbenzimidazole - ☼☼☼
Sulisobenzone ☼☼ ☼☼☼
Trolamine salicylate - ☼☼☼
  Compuși fizici  
  Protecție UVA Protecție UVB
Dioxid de titan ☼☼ ☼☼☼
Oxid de zinc ☼☼☼ ☼☼☼

Sursa: Acne.org

Unele studii arată că anumiți compuși chimici din cremele de protecție, cum ar fi  oxibenzona  sau octocrilenul (emulsificator) pot afecta statusul hormonal la femei și bărbați. Cercetările nu sunt însă concludente, au fost realizate pe șoareci și conform unui studiu publicat în Archives of Dermatology (2014), ar fi necesară aplicarea zilnică a cremelor de protecție conținând oxibenzonă sau octocrilen timp de 277 ani pentru ca efectele să se resimtă. Doza a fost calculată ca fiind echivalentul celor administrate soarcilor pe cale orală. Se recomandă însă utilizarea cremelor cu compuși fizici, cum ar fi dioxid de titan sau oxid de zinc, pentru eficiența superioară. (7)

Un alt ingredient controversat din cremele de protecție solară este vitamina A, mai exact o formă a acesteia – palmitatul de retinil. Cercetările privind legătura dintre această substanță, expunerea la soare și riscul de cancer nu sunt destul de explicite. Academia Americană de Dermatologie menționează că oxibenzona și palmitatul de retinil sunt ingrediente sigure, verificate și aprobate de FDA (The U.S. Food and Drug Administration), precum și că datele științifice nu susțin faptul că acestea ar cauza afecțiuni hormonale, cancer sau alte probleme de sănătate. (8)

Dintre substanțele din compoziția cremelor de protecție solară, câteva pot prezenta risc de alergii, cum ar fi avobenzona, acidul para-aminobenzoic (PABA), oxibenzona amintită anterior, parabenii sau alți conservanți, parfumuri, uleiuri emoliente etc.

Alte substanțe din cremele de protecție solară

De obicei o cremă de protecție solară combină substanțele filtru cu cele tip ecran. Pe lângă aceste substanțe, cremele de protecție solară pot conține antioxidanți și substanțe cu rol antiinflamator. Crema autobronzanta cu factor de protecție solară conține și dihidroxi-acetonă, care colorează pielea prin oxidare. 

Vitamina E (alfa-tocoferol) sau vitamina C (acidul ascorbic) sunt alte substanțe adăugate în cremele de protecție solară, pentru proprietățile lor benefice împotriva radiațiilor. Unele creme combină efectul de protecție solară cu cel repelent, conținând DEET (dietilmetilbenzamida), ulei de lămâiță sau o substanță numită IR3535 (când DEET și cremele de protecție solară sunt utilizate separat, repelentul poate diminua  efectele factorului de protecție).

Cum alegem crema de protecție?

Înainte de a cumpăra o cremă de protecție, citiți eticheta pentru a vă asigura că aceasta prezintă:
  • Factor de protecție solară (FPS) de cel puțin 30 sau mai mult. Alegerea factorului de protecție depinde de sensbilitatea pielii la arsuri și cosmetice, nivelul de uscarea sau cât de uleios este tenul, istoricul de arsuri sau cancer de piele și prezența altor afecțiuni. Dacă pielea este sensibilă și se arde ușor alegeți o cremă cu factor de protecție mare, cum ar fi de 50+. În cazul pielii închise care este rezistentă se poate alege un factor cu putere medie.Pentru utilizare zilnică, fără expunere prelungită la soare sau a unei zone extinse de piele se poate folosi și FPS 15. Pentru expunerea prelungită la soare (la plajă, la piscină, drumeții etc.) sunt necesare creme cu FPS mai mare.
  • Spectru larg de protecție – pentru a proteja pielea de toate radiațiile dăunătoare: radiații UVB și UVA. Protecția UVA trebuie să fie reprezinte cel puțin 1/3 din FPS-ul indicat. Cu cât FPS-ul este mai mare, cu atât protecția împotriva UVA este mai mare.
  • Fotostabilitate – fotostabilitatea face ca produsul aplicat să reziste și să nu devină ineficient în urma expunerii la soare. Octocrilenul, bemotrinizolul și bisoctrizolul sunt compuși cu fotostabilitate și care cresc și stabilitatea altor compuși chimici.
  • Rezistență la apă – pentru a persista un timp cât mai lung pe piele, chiar și la contactul cu apa. Pe eticheta lor este menționată specificația water-resistant, very water-resistant sau waterproof, conținând ingrediente care formează un strat hidrofob care nu permite trecerea apei. Deoarece se curăță mai dificil cu apă, pot cauza iritații.
  • Verificați termenul de valabilitate al cremelor. De obicei cremele de protecție solară au termen de valabilitate de 2-3 ani, dar dacă au fost expuse un timp îndelungat la soare sau temperaturi înalte, eficiența lor scade considerabil.
  • Dacă aveți pielea sensibilă, alegeți produse hipoalergenice cu risc  scăzut de iritare.
  • în cazul pielii uscate sunt recomandate cremele de protecție sau loțiunile care hidratează pielea. Dacă aveți pielea grasă cu sebum și risc de acnee, alegeți variante de spray-uri sau geluri. Pentru zona nasului, buze sau zona ochilor sunt disponibile stick-uri cu factor de protecție pentru o aplicare mai eficientă. (3)

Un aspect mai periculos al acestor creme este falsa senzație de protecție solară totală. În realitate, utilizarea cremei cu protecție solară nu reduce incidența cancerului de piele. Aceste creme protejeazaă doar împotriva leziunilor cutanate ce pot fi produse de razele ultraviolete, pentru o scurtă perioadă de timp.

Protecție solară pentru copii

Părinții trebuie să acorde o atenție sporită protecției solare la copii. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca bebelușilor mai mici de 6 luni să nu le fie aplicată pe corp sau față cremă de protecție solară și să nu fie expuși la soare. Pielea bebelușilor prezintă un nivel redus de melanină, pigmentul care conferă culoare pielii, părului și ochilor, dar și protecție. Astfel, bebelușii sunt mult mai susceptibli la efectele nocive ale soarelui. Protejați-i prin evitarea expunerii la soare și îmbrăcămintea potrivită.

Copiii mai mari de 6 luni prezintă, de asemenea, pielea foarte sensibilă. Cu toate acestea însă, poate fi aplicată o cremă cu factor de protecție 50+ pe zonele neacoperite, cum ar fi mâinile, sau pe întregul corp în cazul expunerii totale la soare. Nu aplicați crema direct pe piele. Aplicați pe palma dumneavoastră și ulterior masați cu aceasta pielea copilului. E necesară aplicarea cu aproximativ 30 de minute înainte de a ieși din casă și reaplicarea la fiecare 2 ore sau chiar mai des, precum și după contactul cu apa. (5)

Copiilor mai mari de 6 luni sau persoanelor cu risc de alergii le sunt recomandate cremele de protecție fără PABA (para-amino acid benzoic), care este posibil alergen și iritant.

Cum și când aplicăm crema de protecție?

Majoritatea persoanelor nu aplică suficientă cremă de protecție. O aplicare corectă pe întreaga zonă expusă – față și corp – corespunde unei cantități de două linguri de cremă pe corp (30 ml), iar pe față  un sfert de linguriță (2 ml).

Iată câteva sfaturi generale pentru o aplicare corectă:
  • aplicați cremă pe toate zonele expuse la soare, inclusiv buze, nas, urechi, gât, mâini sau picioare;
  • aplicați crema cu 15-20 minute înainte de a ieși afară la soare. Cremele care conțin compuși fizici, cum este oxidul de zinc, încep să ofere protecție imediat după aplicare. Cele chimice trebuie aplicate cu 15 minute înainte de expunerea la soare.
  • dacă prezentați calviție, aplicați și pe zona scalpului fără păr sau purtați o pălărie;
  • reaplicați cel puțin după fiecare 2 ore, imediat ce ați ieșit din apă sau dacă ați transpirat;
  • repelentele pot reduce acțiunea factorului de protecție, astfel că dacă le folosiți concomitent, utilizați creme cu factor de protecție mai mare și reaplicați mai des;
  • nu aplicați pe pielea cu leziuni.

S-a constatat tendința persoanelor care folosesc un factor de protecție solară foarte ridicat de a prelungi expunerea la soare. Avertizările medicilor rămân valabile însă: expunerile la soare trebuie să fie limitate și evitate în perioada orară 11 - 16.

La unele persoane, cremele de protecție solară pot produce dermatite de contact iritative sau alergice, cauzate de coloranții, parfumurile sau conservanții conținuți, dar și compușii de protecție (PABA și derivații, cinamatul, benzofenonele sau salicilații).

Când încercați o nouă cremă, aplicați întâi o cantitate redusă  pe încheietura mâinii și nu spălați zona pentru 24-48 de ore pentru a observa eventualele reacții alergice, cum ar fi iritații, înroșire, mâncărime, durere etc. Dacă apar reacții alergice în urma aplicării cremei de protecție, încercați un alt tip sau o formă diferită (loțiune sau ulei). De obicei, reacții alergice apar după utilizarea cremelor ce conțin substanțe pe bază de PABA. Reacțiile alergice apar și de la alți compuși chimici, parfumuri din compoziția cremelor, conservanți sau baza cremei cum ar fi lanolina.

Un alt risc este efectul comedogenic, atunci când crema conține unt de cacao, ulei de alune, ulei de măsline sau isopropil palmitat. Alegeți un produs ce are indicat pe etichetă non-comedogenic.

Dacă aveți pielea deschisă la culoare, 5 minute de expunere la soare în timpul zilei, doar membrele de exemplu, asigură necesarul de vitamina D. În cazul persoanelor cu pielea închisă la culoare este nevoie de puțin mai mult timp de expunere, însă nu trebuie evitată  aplicarea cremei de protecție pentru a acoperi necesarul de vitamina D.

După expunerea la soare aplicați loțiuni hitratante pentru a proteja pielea și pentru regenerare. (2, 3)

Data actualizare: 05-07-2016 | creare: 05-07-2016 | Vizite: 9167
Bibliografie
(1) Sunscreen for skin cancer prevention, link: https://www.ucsfhealth.org/education/sunscreen_for_skin_cancer_prevention/
(2) Sunscreen (SPF) and acne, link: http://www.acne.org/spf-sunscreen.html
(3) How to choose and use sunscreens, link: http://www.dermnetnz.org/treatments/which-sunscreen.html
(4) Sunscreen Fact Sheet, link: http://www.bad.org.uk/for-the-public/skin-cancer/sunscreen-fact-sheet
(5) Sun safety tips for infants, babies and toddlers, link: http://www.skincancer.org/prevention/sun-protection/children/sun-safety-tips-for-infants-babies-and-toddlers
(6) Sunscreen testing and classification, link: http://www.dermnetnz.org/procedures/sunscreen-testing.html
(7) Safety of Oxybenzone: putting numbers into perspective, link: http://archderm.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1105240
(8) Is sunscreen safe?, link: https://www.aad.org/public/spot-skin-cancer/learn-about-skin-cancer/prevent/is-sunsceen-safe
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • MIT: Nu ai nevoie de creme de protecție solară iarna sau când e înnorat
  • Aluniță sau cancer de piele?
  • Protecţia solară iarna
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK