Creşterea consumului de antibiotice ameninţă sănătatea mondială (studiu)

Consumul mondial de antibiotice a crescut cu 65% în perioada 2000 şi 2015, în special în ţările cu venituri medii şi mici, şi reprezintă o ameninţare pentru sănătatea mondială, sunt concluziile unui studiu publicat luni în revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), informează AFP.

Experţii amintesc, în introducerea studiului lor, că ''rezistenţa la antibiotice, provocată de consumul de antibiotice, este o ameninţare în creştere pentru sănătatea mondială''. Cercetarea, bazată în parte pe estimări, concluzionează: ''Consumul global total de antibiotice în 2015 a fost estimat la 42,3 miliarde de doze zilnice definite''.

În cele 76 de ţări analizate, consumul de antibiotice a crescut de la 21,1 miliarde de doze zilnice în 2000, la 34,8 miliarde în 2015.

Corelat cu nivelul de creştere al Produsului Intern Brut (PIB), nivelul consumului de antibiotice a crescut în special în ţările cu venituri medii şi mici, cu 114% în 16 ani, pentru a ajunge la 24,5 de miliarde de doze zilnice definite.

Această creştere semnifică ''un acces mai bun la medicamente în ţări cu multe boli care pot fi tratate eficient cu ajutorul antibioticelor'', susţine Eili Klein, cercetătorul în cadrul Center for Disease Dynamics, Economics & Policy, unul dintre autorii studiului.

Cercetătorul avertizează că ''pe măsură ce din ce în ce mai multe ţări obţin acces la aceste medicamente, ratele (consumului) vor creşte (...) ceea ce va duce la niveluri mai ridicate de rezistenţă'' la antibiotice. Această rezistenţă crescută a bacteriilor este cauza a 700.000 de decese anuale în lume, potrivit unui grup de experţi internaţionali format în 2014 în Marea Britanie.

Creştere de 77%

Consumul de antibiotice este mai scăzut în cazul ţărilor cu venituri ridicate, unde se înregistrează 10,3 miliarde de doze zilnice, iar creşterea nu a fost, între 2000 şi 2015, decât de 6 procente.

Nivelul anual al consumului de antibiotice la 1.000 de locuitori rămâne ridicat şi în ţările cu venituri mari, dar în timp ce într-un interval de 16 ani, nivelul a crescut cu 77% în cazul ţărilor cu venituri medii sau mici, în cazul ţărilor cu venituri mari, nivelul s-a diminuat cu 4%.

Anumite ţări cu venituri medii şi mici au depăşit rata de consum de antibiotice a ţărilor cu venituri mari.

În 2015, Turcia, Tunisia, Algeria şi România făceau parte dintre cele şase ţări cu rata de consum a antibioticelor cea mai ridicată, în timp ce în anul 2000, primele cinci ţări din acest clasament aparţineau toate categoriei ţărilor cu venituri ridicate.

Potrivit unui alt exemplu, în 16 ani, consumul de antibiotice s-a dublat în India, a crescut cu 79% în China şi cu 65% în Pakistan. Aceste trei state au înregistrat ratele cele mai mari de consum în grupul ţărilor cu venituri mici şi mijlocii.

Din contră, creşterea nu a fost decât marginală în cazul celor trei ţări lidere ale consumului în grupul ţărilor cu venituri mari, Statele Unite, Franţa, Italia, precizează studiul.

Soluţii pentru salvarea omenirii

Cercetătorii trag un semnal de alarmă pentru viitor: ''Estimările consumului global de antibiotice pentru 2030, presupunând că nu va exista nicio schimbare de strategie, vor fi cu până la 200% mai mari decât cele 42 de miliarde de doze zilnice înregistrate în 2015''.

''Eliminarea administrării inutile (de antibiotice) trebuie să fie prima etapă şi o prioritate pentru fiecare ţară'', precizează pentru AFP Eili Klein.

''30% din rata de administrare în cazul ţărilor cu venituri mari este inadecvată'', spune cercetătorul, adăugând că consumul crescut de antibiotice în cazul anumitor ţări cu venituri mici şi mijlocii sugerează de asemenea o administrare inadecvată.

Rezistenţa la antibiotice ar putea provoca zece milioane de decese anual până în 2050, este concluzia unui studiu britanic recent.

Salvarea omenirii ar putea veni de la ornitorinc, care trăieşte în Australia şi este unul dintre puţinele mamifere care depun ouă. O echipă de cercetare australiană a descoperit recent că o proteină din laptele matern al ornitorincului ar pute avea proprietăţi terapeutice pentru oameni, precizează AFP.