Cum afectează țesutul gras în exces cancerogeneza?
Grăsimea din organism sau țesutul adipos pot influența dezvoltarea cancerelor prin intermediul unor mecanisme multiple, în funcție de tipul de grăsime și localizarea acesteia în corp. Aceasta este concluzia unui studiu publicat recent în jurnalul științific Cancer Prevention Research, un jurnal recenzat de American Association for Cancer Research.
„Supraponderea și obezitatea au căpătat proporții dramatice, epidemice, la nivel mondial, fiind la momentul de față recunoscute drept factori de risc majori pentru cancer. Obezitatea este asociată cu 16 tipuri diferite de cancer, fapt care explică urgența identificării mecanismelor prin care excesul de țesut adipos este implicat în procesul de cancerogeneză.”
Cornelia M. Ulrich, doctorand în cadrul Universității din Utah și autor principal al studiului, menționează rezultatele cercetărilor anterioare conform cărora obezitatea amplifică efectele inflamației, în timp ce procesul inflamator este cunoscut pentru rolul în apariția cancerului. De asemenea, se speculează că obezitatea afectează metabolismul celuar și sistemul imun de apărare, ambele contribuind la creșterea și progresia tumorală.
În studiul de față, Ulrich și colaboratorii au analizat publicațiile ce au apărut în bazele de date PubMed/Medline în intervalul ianuarie 1946 – martie 2017 și au avut în vedere relația dintre țesutul adipos și carcinogeneză. 20 astfel de publicații s-au concentrat în mod specific asupra acestei asoceri, fapt care demonstrează actualitatea și importanța subiectului de cercetare.
Au fost identificate câteva studii potrivit cărora stroma țesutului adipos ar putea deține implicații în ceea ce privește caracterul infiltrativ al leziunilor canceroase și stimularea creșterii tumorale, componenta stromală a țesutului adipos fiind o sursă importantă de mediatori – adipokine – cu rol profund nefavorabil în organism: factor de necroză tumorală-alfa (Tumor Necrosis Factor- alfa, TNF-alfa), interleukina-6 (IL-6) etc. În cazul persoanelor cu obezitate și cancer de prostată, respectiv mamar, celulele stromale adipoase se găseau în număr mai mare.
De asemenea, s-a observat faptul că unele tipuri de țesut adipos sunt mult mai „active metabolic” și prin urmare prezintă o activitate secretorie intensă a unor factori implicați în procesul de creștere tumorală. Au fost identificate trei tipuri de țesut adipos: alb, brun și bej, prezente în proporții mai mici sau mai mari în funcție de localizarea lor specifică în organism, fiecare având acțiune biologică diferită.
De exemplu, țesutul adipos alb a fost asociat cu inflamația, iar în rândul pacienților cu cancer mamar, acesta a fost asociat cu un prognostic nefavorabil. Țesutul adipos este situat fie subcutan și constituie sediul principal de depozitare a energiei sub formă de grăsimi, fie la nivel abdominal. Țesutul adipos alb este totodată și un „organ” activ care secretă variate substanțe cu rol biologic de mediatori ai procesului inflamator, rol hormonal etc., care în condiții specifice pot favoriza apariția și progresia cancerogenezei.
Ulrich a evaluat efectele țesutului adipos în funcție de localizarea sa în raport cu cea a tumorii. Astfel a remarcat faptul că în cazul cancerului colorectal, țesutul adipos este în mod tipic localizat adiacent tumorii, în timp ce în cancerul de sân, țesutul adipos este parte integrantă din micromediul tumoral.
Sursa: Medical Xpress
„Supraponderea și obezitatea au căpătat proporții dramatice, epidemice, la nivel mondial, fiind la momentul de față recunoscute drept factori de risc majori pentru cancer. Obezitatea este asociată cu 16 tipuri diferite de cancer, fapt care explică urgența identificării mecanismelor prin care excesul de țesut adipos este implicat în procesul de cancerogeneză.”
Cornelia M. Ulrich, doctorand în cadrul Universității din Utah și autor principal al studiului, menționează rezultatele cercetărilor anterioare conform cărora obezitatea amplifică efectele inflamației, în timp ce procesul inflamator este cunoscut pentru rolul în apariția cancerului. De asemenea, se speculează că obezitatea afectează metabolismul celuar și sistemul imun de apărare, ambele contribuind la creșterea și progresia tumorală.
În studiul de față, Ulrich și colaboratorii au analizat publicațiile ce au apărut în bazele de date PubMed/Medline în intervalul ianuarie 1946 – martie 2017 și au avut în vedere relația dintre țesutul adipos și carcinogeneză. 20 astfel de publicații s-au concentrat în mod specific asupra acestei asoceri, fapt care demonstrează actualitatea și importanța subiectului de cercetare.
Au fost identificate câteva studii potrivit cărora stroma țesutului adipos ar putea deține implicații în ceea ce privește caracterul infiltrativ al leziunilor canceroase și stimularea creșterii tumorale, componenta stromală a țesutului adipos fiind o sursă importantă de mediatori – adipokine – cu rol profund nefavorabil în organism: factor de necroză tumorală-alfa (Tumor Necrosis Factor- alfa, TNF-alfa), interleukina-6 (IL-6) etc. În cazul persoanelor cu obezitate și cancer de prostată, respectiv mamar, celulele stromale adipoase se găseau în număr mai mare.
De asemenea, s-a observat faptul că unele tipuri de țesut adipos sunt mult mai „active metabolic” și prin urmare prezintă o activitate secretorie intensă a unor factori implicați în procesul de creștere tumorală. Au fost identificate trei tipuri de țesut adipos: alb, brun și bej, prezente în proporții mai mici sau mai mari în funcție de localizarea lor specifică în organism, fiecare având acțiune biologică diferită.
De exemplu, țesutul adipos alb a fost asociat cu inflamația, iar în rândul pacienților cu cancer mamar, acesta a fost asociat cu un prognostic nefavorabil. Țesutul adipos este situat fie subcutan și constituie sediul principal de depozitare a energiei sub formă de grăsimi, fie la nivel abdominal. Țesutul adipos alb este totodată și un „organ” activ care secretă variate substanțe cu rol biologic de mediatori ai procesului inflamator, rol hormonal etc., care în condiții specifice pot favoriza apariția și progresia cancerogenezei.
Ulrich a evaluat efectele țesutului adipos în funcție de localizarea sa în raport cu cea a tumorii. Astfel a remarcat faptul că în cazul cancerului colorectal, țesutul adipos este în mod tipic localizat adiacent tumorii, în timp ce în cancerul de sân, țesutul adipos este parte integrantă din micromediul tumoral.
Această analiză sistematică nu face altceva decât să confirme încă o dată implicațiile majore pe care obezitatea le deține în procesul de cancerogeneză, având în vedere rolul tot mai pregnant al țesutului adipos de „miniorgan” secretor/glandă endocrină. Și de asemenea, subliniază importanța menținerii unei greutăți sănătoase în scop preventiv, respectiv adoptarea măsurilor dietetice, farmacologice și chirurgicale în vederea reechilibrării ponderale.
Sursa: Medical Xpress
Data actualizare: 28-09-2019 | creare: 08-09-2017 | Vizite: 2152
Bibliografie
(1) Adipose tissue may affect cancer development in multiple ways, link: https://medicalxpress.com/news/2017-08-adipose-tissue-affect-cancer-multiple.html (2) ŢESUTUL ADIPOS - ORGAN ENDOCRIN; NOI PERSPECTIVE ASUPRA OBEZITĂŢII, link: https://www.medicina-interna.ro/articol.php?articol=928&lang=ro
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Consumul de vin și cancerul - relație cauzală sau de prevenție? (meta-analiză)
- Ficatul gras asociat cu obezitatea favorizează răspândirea cancerului colorectal la ficat
- Substanțele chimice care perturbă activitatea endocrină ar putea crește riscul de cancer mamar
- O nouă oportunitate pentru dezvoltarea de noi agenți anti-cancer, necesari pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum