Cum îmbătrânim?

Autor:

Cum îmbătrânim?

Îmbătrânirea este un proces fiziologic și psihologic natural care implică numeroase modificări ale organismului și a stării noastre de spirit. Deși universală, semnele îmbătrânirii pot fi resimțite diferit de la o persoană la alta, în funcție de predispoziția genetică și de stilul de viață, aici fiind incluse alimentația, nivelul de activitate fizică, implicarea în activități care solicită și stimulează creierul etc.


Îmbătrânirea și modul în care se poate lupta împotriva ei pentru a-i încetini înaintarea sunt subiecte de mare interes în prezent, fiind intens studiate de specialiștii în domeniu.


Pentru a surprinde amploarea acestui fenomen este nevoie de evidențierea schimbărilor la nivelul tuturor funcțiior și aspectelor care definesc ființa umană.

De ce îmbătrânim?

Îmbătrânirea este un proces universal, care are loc în fiecare organism viu. De ce are loc îmbătrânirea, ce o declanșează și ce se petrece în corpul nostru pe măsură ce îmbătrânim sunt întrebări la care se încearcă încă să se găsească răspunsuri.


Teoriile care explică îmbătrânirea se împart în două mari categorii:

  • teoriile care susțin că îmbătrânirea este un fenomen natural programat de corpul nostru
  • teoriile care susțin că îmbătrânirea este efectul cumulat al tuturor factorilor nocivi care acționează asupra organismului nostru

Îmbătrânirea programată

Conform acestor teorii moderne, îmbătrânirea este un fenomen programat în structura genelor noastre și este un fel de continuare a procesului evolutiv datorită căruia creștem și evoluăm de la copilărie la vârsta adultă. O subcategorie a acestei teorii pune accent pe programarea sistemului nostru imunitar de a se degrada odată cu trecerea anilor, astfel, dacă în adolescență eficiența imunitară este la punctul maxim, după această perioadă începe treptat să devină mai puțin eficient. Organismul nu mai poate lupta la fel de bine împotriva factorilor nocivi și este mult mai predispus la îmbolnăviri și degradare. De asemenea, un rol important l-ar avea și sistemul endocrin, care controlează din punct de vedere hormonal îmbătrânirea. (1)

Îmbătrânirea-rezultat al acțiunii factorilor nocivi

Una din teoriile din această categorie susține că odată cu înaintarea în vârstă celulele sunt constant înlocuite de altele noi. Celulele corpului nostru sunt afectate de infecții, stres, traume sau chiar de mâncarea pe care o consumăm. O celulă se divide, dând astfel naștere la două noi celule. Însă numărul de multiplicări celulare în urma cărora rezultă noi celule noi este limitat, de aceea pe măsură ce celulele mor sau sunt avariate irecuperabil, simțim practic efectele îmbătrânirii. Rata de îmbătrânire celulară urmează în general aceleași principii și afectează aceleași organe, însă este diferită de la un individ la altul. (2), (3)


Teoria radicalilor liberi pune accent pe acțiunea nocivă a radicalilor liberi din organism asupra celulelor, deteriorându-le sau făcându-le să nu mai funcționeze.


Mulți specialiști susțin rolul genelor în procesul de îmbătrânire. Cea mai nouă teorie în acest sens, numită „teoria verde” consideră că modul în care îmbătrânim este dependent de capacitatea genelor noastre de a curăța toxinele din celule și de a le recicla. (3)


Îmbătrânirea este însă un proces mult prea complex pentru a fi limitat doar la una dintre aceste explicații. Cu toate acestea nu s-a ajuns la un consens în ceea ce privește cauzele sale. Cert e că sunt implicați atât factori care țin de genetică, cât și variabile care acționează din exterior.


Cum îmbătrânește organismul?

În general asociem îmbătrânirea cu câteva semne evidente la nivelul corpului nostru: firele de păr alb, ridurile care apar pe față, scăderea mobilității articulațiilor. În realitate fiecare organ îmbătrânește într-un ritm specific, iar această evoluție începe încă de la naștere. Unele semne de îmbătrânire le observăm cu ochiul liber, altele sunt mult mai subtile. Cum resimte însă organismul nostru toate aceste schimbări?

Îmbătrânirea simțurilor

Văzul

Pe măsură ce îmbătrânim, ochii noștri au de suferit din cauza unor modificări naturale care se petrec la nivelul lor. Reducerea tonusului muscular afectează și mușchii care controlează mișcările oculare. Acești mușchi devin mai slăbiți și mai relaxați odată cu timpul, își pierd din elasticitate și impactează negativ funcționarea oculară și nu numai – pielea din jurul ochilor are tendința să cadă. Scăderea lubrifierii ochilor cauzează senzații de arsură, iritabilitate și disconfort. De asemenea, pupila devine mai mică și nu mai permite luminii să intre. Sunt afectate totodată vederea periferică și percepția adâncimii, precum și o scădere a clarității culorilor, mai ales în cazul pastelurilor. Există câteva afecțiuni oculare specifice vârstei a treia: degenerescența maculară, cataracta, presbiopia, glaucomul.


Auzul

La vârsta a treia sistemul auditiv are și el de suferit din cauza modificărilor care afectează nervul auditiv, dar și părțile componente implicate. Apare pierderea acuității auditive, dificultatea perceperii sunetelor înalte și a sunetelor pe care le auzim pe un fundal zgomotos. Modificările aduse de îmbătrânire sunt amplificate de anumiți factori de risc la care persoana a fost expusă de-a lungul vieții: sunete foarte puternice, infecții ale urechilor, fumat etc. Cele mai frecvente afecțiuni care afectează urechile sunt tinitus și presbiacuzia. De multe ori afectarea auzului poate fi ușoară sau moderată, însă este frecvent întâlnită: 48% dintre bărbați și 37% dintre femeile cu vârsta peste 75 de ani se confruntă cu probleme de auz. (4)


Gustul

Odată cu avansarea în vârstă capacitatea de a simți gustul și mirosul are de suferit. Pentru gust s-a observat că unii vârstnici au nevoie de o concentrație mai mare de dulce pentru a simți acest gust. Cu toate acestea nu se știe încă dacă doar îmbătrânirea este implicată în aceste modificări. O teorie susține că de vină ar fi scăderea producției de salivă care ne alterează percepția gustului, deși persoanele cu o stare bună de sănătate nu experimentează acest deficit al salivei.


Mirosul

Mirosul, spun experții, se alterează mult mai repede decât gustul. Modificările încep după vârsta de 50 de ani, iar în decada a opta un individ va avea jumătate din acuitatea mirosului pe care o avea în tinerețe.

Atât mirosul cât și gustul, chiar dacă sunt simțuri diferite, lucrează împreună și ne ajută să verificăm calitatea alimentelor și să simțim eventualele pericole (alimentele alterate, mirosul puternic de gaz din locuință etc).


Tactilul

Simțul tactil este este și el afectat pe măsură ce înaintăm în vârstă, în primul rând pentru că pielea, organul implicat în acest simț, îmbătrânește și ea. Elasticitatea și moliciunea ei încep să dispară pentru că începe să scadă producția proteinelor importante pentru piele, colagenul și elastina. Poate fi afectată totodată și abilitatea corpului de a-și păstra temperatura optimă, ceea ce este problematic în cazul expunerii la temperaturi extreme. Pielea este unul dintre organele cele mai afectate de bătrânețe. (5), (6)


Toate aceste modificări la nivelul organelor de simț pot fi încetinite sau dimpotrivă, accelerate, prin importanța pe care o acordăm prevenirii, îngrijirii și sănătății noastre.

Îmbătrânirea celorlalte organe și funcții

Inima și vasele de sânge

Odată cu îmbătrânirea este posibil ca inima să își modifice volumul. Sunt afectate atât capacitatea de a extrage oxigenul din sânge, cât și puterea de pompare a sângelui. De exemplu la un individ de 75 de ani pomparea sângelui se va face cu o eficiență de doar 70%, în timp ce pomparea sângelui către creier va fi doar 80% din capacitatea unui adult de 30 de ani.

Depozitele de grăsime încep să se stabilească în cadrul vaselor de sânge, favorizând astfel apariția arteriosclerozei sau a altor afecțiuni cardiovasculare. (6), (7)


Oasele și mușchii

După vârsta de aproximativ 35 de ani la nivelul oaselor mineralele încep să fie pierdute cu o viteză mai mare decât cea cu care sunt înlocuite. Dacă nivelul maxim al densității oaselor este atins înainte de 20 de ani (mai exact 14-16 la fete și 18-19 la băieți), începând cu 40-50 de ani de ani oasele devin mai mici (de aceea unele persoane devin mai scunde ca înălțime) și mai puțin dense, ceea ce îi predispune pe vârstnici la un risc mai mare de fracturi (a se vedea impactul osteoporezei). Femeile pierd în general mai mulți centimentri din înălțime pentru că ele sunt mult mai afectate de osteoporoză.

După 30 de ani asa musculară din corp începe să se micșoreze, fiind afectați mai ales cei care sunt sedentari. În același timp mușchii încep să-și piardă din forță și flexibilitate, toate aceste efecte combinate putând duce la dificultăți în activitățile fizice sau o accentuare a oboselii. (8), (9)


Plămânii

Primele semne ale declinului în cazul plămânilor sunt foarte timpurii, începând să apară încă de la vârsta de 20 de ani – țesutul pulmonar începe să-și piardă din elasticitate și în același timp mușchii din zona „rib cage” încep să se micșoreze, ducând la scăderea cantității de aer pe care o putem inhala. De exemplu la o persoană de 75 de ani eficiența pulmonară este de doar 56%, iar în timpul activității fizice cantitatea maximă de oxigen pe care o poate inhala este de doar 40% comparativ cu a unei persoane de 30 de ani. (3)


Creierul

Studiile recente din neurologie au invalidat teoria conform căreia numărul de neuroni pe care îi avem este limitat. Pe durata vieții noi neuroni și căi neuronale se dezvoltă, însă din păcate această dezvoltare atinge punctul maxim în jurul vârstei de douăzeci de ani, după care volumul lor începe să scadă, la fel ca și nivelul circulației sanguine din creier. Cu toate acestea, creierul rămâne capabil să învețe noi informații sau abilități, mai ales în cazul celor care își antrenează creierul. (10)


Alte funcții și aspecte

Metabolismul începe să devină mai lent, astfel că medicamentele, alcoolul și anumite feluri de mâncare sunt mai greu de procesat. Constipația este una din problemele digestive cu care vârstnicii se confruntă frecvent.

Rinichii se micșorează și își pierd din eficiență, iar incontinența urinară este de asemenea o problemă comună la această vârstă.

Dinții și gingiile sunt mult mai sensibile la această vârstă, gingiile încep să se retragă, iar dinții să cadă.

La nivelul organelor sexuale – femeile se confruntă cu efectele post-menopauză, respectiv atrofierea organelor sexuale și scăderea producției lichidelor vaginale. Bărbații se confruntă cu o diminuare a producției de spermă și cu deficiențe la nivelul prostatei.

Sistemul imunitar tinde să slăbească, astfel că devenim mai vulnerabili în fața bolilor.

Pot apărea tulburări ale somnului și scăderea cantității de somn necesară unei bune funcționări. Somnul își poate pierde din calitate, nemaifiind la fel de adânc și de reconfortant. (2), (6)


Îmbătrânirea la nivel psihologic

Impactul asupra afectivității

Pe lângă modificările de ordin fizic și afecțiunile cronice de care suferă, persoanele se confruntă și cu evenimente sociale și emoționale care nu le fac deloc viața mai ușoară: pensionarea și odată cu ea pierderea unei părții a identității dată de carieră, pierderea partenerului de viață sau a prietenilor pe măsură ce înaintează în vârstă etc. Nu de puține ori bătrânii ajung să resimtă depresie, anxietate, tristețe, sentimentul inutilității și al pierderii controlului asupra propriei vieți etc. (11)


Impactul acestor factori stresori poate fi diminuat sau dimpotrivă, accelerat, în funcție de nivelul de flexibilitate al persoanei, de recunoașterea propriilor limite și nevoi personale, de suportul pe care simte că îl primește din partea familiei și de gradul de acceptare al ideea de îmbătrânire și moarte. (12)


O situație dificilă poate apărea și când se pune problema instalării vârstnicului într-ul azil de bătrâni, atunci când familia sau apropiații săi o văd ca pe o alternativă valabilă.

Citiți aici mai multe despre decizia de a apela la o instituție specializată pentru bătrâni și argumentele pro și contra azilelor de bătrâni.


Depresia este una dintre tulburările cu care vârstnicii se confruntă frecvent. Sunt studii care susțin că unele modificări naturale ce au loc în organism odată cu îmbătrânirea ar favoriza posibilitatea apariției depresiei la persoanele vârstnice. Ceea ce trebuie să tragă un semnal de alarmă este că depresia are efecte negative atât asupra stării de spirit, dar și asupra sănătății fizice , iar mortalitatea este mult mai ridicată în cazul celor depresivi și care se simt singuri decât a celor care sunt mulțumiți de propria viață. Depresia poate favoriza scăderea poftei de mâncare sau dimpotrivă, un interes mai mare pentru mâncare (ceea ce poate duce la obezitate), scăderea eficienței memoriei, tulburări ale somnului, scăderea energiei etc. (11)

Impactul asupra funcțiilor cognitive

Unele procese și funcții cognitive sunt puternic influențate de înaintarea în vârstă în timp ce altele nu par să sufere modificări semnificative datorate îmbătrânirii.


Memoria

Dacă în trecut se considera natural ca cei vârstnici să se confrunte cu dificultăți de memorie, pentru că făcea parte din procesul de îmbătrânire, astăzi ele trezesc rapid suspiciunea unor posibile semne de Alzheimer sau senilitatea, când alți factori pot fi responsabili de ele (medicamente, starea de sănătate). Ceea ce a demonstrat un studiu recent este că întârzierea în a-și aminti informații în cazul bătrânilor este chiar normală și justificată de cantitatea foarte mare de date pe care memoria lor le reține, comparativ cu a tinerilor, ceea ce îngreunează acest proces. (13)


Boala Alzheimer devine din ce în ce mai cunoscută în rândul vârstnicilor. Este o boală progresivă care începe prin incapacitatea persoanei de a-și aminti informațiile pe care le-a învățat recent, apoi o împiedică să-și formeze noi amintiri, pe parcurs fiind alterate și alte funcții mentale. Cei care suferă de Alzheimer ajung să nu-și mai recunoască familia și să nu mai poată avea grijă de ei înșiși.


Limbajul

Deși timpul de procesare al cuvintelor poate fi mai lung decât la celelalte categorii de vârstă, calitatea discursului și a limbajului se pare că se îmbunătățește odată cu trecerea anilor. Structura discursului este mult mai elaborată, vocabularul este mult mai bogat în urma acumulării de expresii și cuvinte pe parcursul vieții și chiar dacă uneori nu reușesc să își amintească anumite cuvinte, au capacitatea de a găsi sinonime sau expresii asemănătoare, astfel încât înțelesul nu are de suferit.


Atenția

În general atenția nu are de suferit semnificativ odată cu înaintarea în vârstă. Testele comparative între tineri și vârstnici au arătat că dificultățile celor din urmă apar atunci când este nevoie de un control flexibil al atenției, mai exact la acele activități în care este nevoie să se concentreze succesiv pe mai mulți stimuli diferiți. În schimb, vârstnicii sunt la fel de influențabili de factorii distractori ca și tinerii.


Percepția

La majoritatea vârstnicilor se observă o afectare a percepțiilor, explicată de unii specialiști prin degenerarea neurală generală specifică acestei vârste. Dacă nu sunt conștientizate și compensate, acestea pot afecta viața vârstnicului, făcându-l să devină izolat (pierderea auzului) sau să sufere accidentări (pierderea văzului, a gustului). (14)


Data actualizare: 13-02-2014 | creare: 13-02-2014 | Vizite: 2587
Bibliografie
(1)Modern Biological Theories of Aging, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995895/
(2)What is aging?, link: http://www.nia.nih.gov/health/publication/aging-under-microscope/what-aging
(3)What damages your cells?, link: http://www.sciencemuseum.org.uk/WhoAmI/FindOutMore/Yourbody/Whatisageing/Whathappensasyouage/Whatdamagesyourcells.aspx
(4)Older adults health and age-related changes: reality versus myth, link: https://www.apa.org/pi/aging/resources/guides/older-adults.pdf
(5)How the Five Senses Change with Age, link: http://www.intelihealth.com/print-article/how-the-five-senses-change-with-age
(6)What is Normal Aging?, link: http://www.agingcarefl.org/what-is-normal-aging/
(7)Myths about aging, link: http://www.ndsu.edu/ndsu/aging/caregiver/pdf/aging/transparencies.pdf
(8)Anatomical effects of aging, link: http://health.howstuffworks.com/wellness/aging/aging-process/aging1.htm
(9)What happens to your body as you age?, link:
http://www.stlukes.org/Documents/AreasOfCare/BusinessHealth/IMPACC/what-happens%20-body-%20age-0810.pdf
(10)What brain changes are normal for older adults, link: http://www.apa.org/pi/aging/memory-and-aging.pdf
(11)Aging and depression, link: http://www.apa.org/helpcenter/aging-depression.aspx
(12)Psychological aspects of aging, link: http://ot.creighton.edu/community/OT_FOR_ELDERS/3rd_Edition_Chapters/Proofs/Padilla_Chapter_04_main.pdf
(13)8 Areas of Age-Related Change, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/magazine/issues/winter07/articles/winter07pg10-13.html
(14)Changes in Cognitive Function in Human Aging, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK3885/
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cum facem față îmbătrânirii?
  • Biologii au identificat o genă care poate încetini îmbatranirea
  • Un nou studiu face legătura între activitatea fizică la vârstnici și integritatea materiei albe din creier
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK