Cum ne afectează sănătatea aerul viciat din spațiile închise

Cum ne afectează sănătatea aerul viciat din spațiile închise

În medie, 90% din timpul nostru îl petrecem în spaţii închise, acasă, la serviciu/la şcoală, în compania a diverse persoane mai familiare sau mai puţin dragi. Că ne place sau nu, suntem nevoiţi să funcţionăm la cote maxime în astfel de medii ce sunt – conform statisticilor – mult mai nocive decât aerul dintr-un oraş ceva mai aglomerat. În mod previzibil, poate, copiii se arată cei mai afectaţi de expunerea prelungită la un aer de interior viciat, fiindcă organismul lor se află în plină dezvoltare şi fiindcă, în general, un copil respiră mai des, deci inhalează mai mulţi agenţi poluanţi decât poate inhala un adult.

Expunerea copiilor la un aer de interior de joasă calitate generează oboseală, dureri de cap, ameţeală, iritaţii ale pielii, ale ochilor, incapacitate de a se concentra, simptome ce – automat – conduc la insuccese pe plan academic şi social. Şi în cazul adulţilor care lucrează în spaţii neaerisite productivitatea muncii scade dramatic, femeile fiind mult mai sensibile în comparaţie cu bărbaţii la un mediu de lucru neconform cu normele de sănătate şi de securitate în muncă.


Un aer de interior viciat este acela poluat de gazele degajate de dispozitivele de climatizare, de gătit, de produsele de curăţare pe bază de compuşi chimici, de particulele degajate de materialele de construcţie din care este alcătuită clădirea, cum ar fi azbestul sau plumbul, dar şi de factori biologici precum acarienii de praf sau mucegaiul.

Studiile arată că mai mult de un milion de persoane decedează în urma inhalării unei cantităţi mari de aer poluat (cele mai afectate fiind persoanele cu un sistem imunitar slăbit), iar alţi indivizi contractează afecţiuni pe termen lung. Persoanele mai „norocoase” experimentează doar probleme de sănătate pe termen scurt dacă îşi limitează – în timp util – expunerea la o atmosferă interioară poluată.


Este important să trăieşti şi să lucrezi într-un mediu sănătos respectiv să iei măsuri imediate dacă, în medii închise, prezinţi una sau mai multe dintre simptomele următoare:

  • iritaţii ale gâtului, ochilor, nasului;
  • piele uscată, prurit sau eritem;
  • tuse, greaţă, ameţeală, dureri de cap sau oboseală inexplicabilă.


Nerezolvată, problema aerului viciat din încăperi generează:

 

  • infecţii ale urechilor sau chiar pierderea auzului;
  • sângerare nazală;
  • dureri musculare, febră, frisoane până la boli dintre cele mai grave cum ar fi cancer de plămâni sau astm. Atacurile de astm sunt, în principal, provocate de mucegai, de acarienii de praf şi de fumul de ţigară – ce provoacă probleme de sănătate mari tuturor persoanelor, nu numai celor care prezintă atacuri astmatice; printre afecţiunile cauzate de fumatul pasiv se numără: iritaţii ale ochilor, gâtului, nasului, boli cardiovasculare până la cancer de plămâni. Numai infecţiile respiratorii acute provocate de poluanţii din spaţii închise cauzează, anual, moartea a peste două milioane de copii cu vârste de până la cinci ani;
  • dureri severe de cap, ameţeală - stări generate de poluanţii ce provin din instalaţiile de gătit, cum ar fi monoxidul de carbon; expunerea la monoxidul de carbon este letală dacă în interior gazul depăşeşte concentraţia de 0,1%;
  • cataractă – provocată de toxinele degajate de instalaţiile de gătit – naştere prematură, naşterea unui copil cu greutate mult sub limita normală sau moarte infantilă;
  • dezvoltare anormală a copiilor în casele unde încălzirea şi gătitul se realizează cu ajutorul cărbunilor;
  • bronşite cronice şi alte boli pulmonare grave.


Efectele nocive ale expunerii la un aer de interior poluat sunt, de regulă, remarcate în timp şi nu imediat – cu excepţia persoanelor foarte sensibile în cazul cărora efectele se remarcă în primele momente ale expunerii. Unele simptome se dezvoltă chiar şi în ani şi cu greu li se atribuie o cauză specifică (cu toate că o casă afectată de un aer de interior viciat prezintă defecte evidente ca: putregai la nivelul pereţilor şi a ferestrelor, umezeală excesivă, condens, mirosuri insuportabile, descompunerea elementelor structurale şi descuamarea vopselelor).

Nu o dată indivizi care acuzau diverse probleme de sănătate contractate într-un ambient neprietenos au fost consideraţi de către membrii familiei sau de către coechipieri drept ipohondri, cu toate că dreptatea era de partea lor. Nu încurajăm o astfel de atitudine lipsită de responsabilitate. Este important de ştiut cum şi cât de grav ne poate afecta un mediu poluat de trai şi de lucru pentru că ignoranţa, la rândul său, este fatală. (1, 2, 3, 4, 6, 7, 9)

Care sunt, cu exactitate, cauzele vicierii aerului din interior?

Aerul din spaţiile închise se deteriorează din numeroase motive:

  • ventilarea insuficientă a încăperilor (cum este şi normal, aerul din interior trebuie să fie mult mai curat decât cel din exterior);
  • efectuarea diverselor acţiuni de anvergură cum ar fi mobilarea locuinţei, livrarea şi montarea de dispozitive, etc.
  • folosirea a diverse produse de curăţare chimice, dar şi a dispozitivelor de gătit, de climatizare ş.a. ce nu respectă normele de siguranţă;
  • existenţa microorganismelor şi a altor agenţi biologici contaminanţi;
  • infiltrarea, în locuinţă, a diverşilor agenţi contaminanţi din exterior (proveniţi de la guri de aerisire, coşuri de fum, etc.)


Printre cei mai întâlniţi agenţi poluanţi din interior se numără:

  • agenţii biologici: bacterii, virusuri, polen, mucegai, reziduuri din pielea animalelor, acarieni şi gândaci. Astfel de poluanţi provoacă diverse iritaţii, conjunctivite, atacuri de astm; mucegaiul negru – Stachybotrys chartarum – este de departe cel mai nociv tip de mucegai, acesta provocând diverse afecţiuni grave ale căilor respiratorii, tumori, etc.
  • fumul de ţigară – unul dintre cei mai întâlniţi şi nocivi agenţi poluanţi din spaţiile închise; conţine, pe puţin, 200 de substanţe şi chimicale cancerigene şi otrăvitoare ca formaldehyda şi monoxid de carbon. Afectează în special copiii cărora, printre multe altele, le provoacă pneumonie, infecţii are tractului respirator inferior, astm, dar şi infecţii ale urechilor.
  • dejecţiile instalaţiilor de încălzire, şeminee, cuptoare ş.a. ce folosesc, drept combustibili, gaze (cele mai periculoase sunt monoxidul de carbon şi dioxidul de azot), lemne, cărbune, produse petroliere.
  • radonul – un gaz radioactiv cancerigen, prezent în anumite soluri şi care poate pătrunde în locuinţe prin fisurile ce există în fundaţii, în pereţi şi podele sau prin canalele de scurgere.
  • azbestul – un material folosit în industria de construcţii ca material izolant – eliberează în aer fibre microscopice ce, odată inhalate, provoacă diverse afecţiuni ale plămânilor şi tipuri de cancere. Recomandabil persoanelor care locuiesc în construcţii izolate cu azbest este să apeleze la o echipă de experţi ce sunt în măsură să verifice integritatea materialului şi să înlăture bucăţile de material deteriorat.
  • formaldehyda – o chimicală extrem de toxică folosită pentru fabricarea numeroaselor obiecte uzuale dintr-o gospodărie sau dintr-un birou. Eliberarea sa în atmosferă generează probleme severe de sănătate inclusiv iritaţii ale ochilor, nasului, gâtului, durere de cap, ameţeală.
  • compuşii organici volatili şi semi-volatili degajaţi de diverse surse ca instalaţii de gătit, materiale de construcţie, finisaje, produse cosmetice, beţigaşe aromate, dar şi altele.
  • hidrocarburile aromatice şi compuşii brominaţi de ignifugare – degajaţi şi în timpul prăjirii alimentelor. S-a dovedit că astfel de substanţe sunt extrem de periculoase pentru om, o expunere redusă la acestea cauzând leziuni grave ale sistemului nervos, afecţiuni ale sistemului imunitar şi reproducător.
  • pesticidele.
  • ozonul ce rezultă din procesele fotochimice (utilizarea imprimantei, a xeroxului).


Cercetările mai arată că – dintre toate încăperile unei construcţii – bucătăria este cea mai nocivă pentru sănătate, din moment ce aici se degajă nivele îngrijorătoare de dioxid de azot şi de monoxid de carbon (în principiu, 60% dintre căminele unde se găteşte o dată pe săptămână la aragaz degajă un nivel de gaze poluante ce într-un alt context, industrial, ar fi considerate ilegale). La rândul lor, plitele electrice produc particule poluante ultrafine prin volatilizarea substanţelor chimice.

Pentru a limita poluarea din bucătărie, indicat ar fi să montezi o hotă care deplasează cel puţin 5,6 metri cubi de aer pe minut şi redirecţionează gazele spre exterior, nu tot spre interior. Dacă nu ai posibilitatea de a instala o hotă în bucătărie, găteşte cel puţin cu geamul deschis! (1, 2, 3, 5, 7)

Cum ne putem proteja?

Ideal este să previi problemele pe care aerul de interior viciat ţi le-ar putea aduce prin:

  • interzicerea fumatului în spaţiile închise,
  • aerisirea spaţiilor şi folosirea, înăuntrul lor, a dezumidificatoarelor,
  • educarea publicului/membrilor familiei,
  • alegerea produselor organice în locul celor chimice,
  • repararea fisurilor în locuinţe,
  • curăţarea regulată a căminului şi spălarea animalelor de casă.


Trebuie luate măsuri urgente de igienizare în interioarele în care remarci:

  • un aer irespirabil, înecăcios, urât mirositor;
  • o atmosferă inertă, ca o pânză;
  • echipamente de încălzire şi de ventilare stocate în condiţii improprii, murdare sau avariate;
  • ţevi de evacuare sau şeminee avariate;
  • umiditate excesivă;
  • mucegai şi rugină;


Şi dacă observi:

  • iritaţii şi alte reacţii neplăcute la manevrarea mobilierului, produselor chimice specifice diverselor hobby-uri (pictură, design, de exemplu) sau la mutarea într-o casă nouă;
  • că în aerul de afară te simţi infinit mai bine decât atunci când eşti acasă/la serviciu.


Printre măsurile cele mai eficiente de igienizare a aerului dintr-un spaţiu închis şi asigurarea unei atmosfere propice pentru trai sau lucru se numără următoarele:

  • înştiinţarea managerului şi aplicarea măsurilor de igienizare în imobilele afectate de „sindromul clădirii bolnave” pentru ca angajaţii să nu mai sufere de letargie, iritaţii ale nasului şi ale ochilor, dureri de cap, de gât, anghină pectorală sau eczeme; o măsură salutară ar fi ca reprezentantul angajaţilor să negocieze cu managerul pentru ca persoanele sensibile, cum ar fi femeile gravide sau cele cu afecţiuni cardiovasculare să beneficieze de concedii periodice sau de un program de lucru flexibil;
  • verificarea şi curăţarea periodică a şemineului pentru a elimina riscul oricăror blocaje; de asemenea, camerele unde există un şemineu trebuie să fie corect aerisite, iar combustibilul stocat în condiţii corespunzătoare;
  • interzicerea fumatului în spaţiile închise şi ventilarea asiduă a celor din urmă;
  • achiziţionarea unui mobilier cu emisii reduse de gaze;
  • ventilarea garajului cu instalaţii diferite de cele folosite pentru îmbunătăţirea aerului din imobil.


În plus:

 

  • asigură-te că toate dispozitivele de climatizare, de ventilare, de gătit şi de evacuare a noxelor sunt curate şi se află în stare bună;
  • amenajează-ţi o seră în interiorul casei; plantele care absorb cel mai bine aerul poluat sunt: Chamaedorea seifritzii, iedera (Hedera helix), crizantema (Chrysantheium morifolium) şi Dracaena „Janet Craig”.
  • curăţă regulat covoarele şi alte piese ornamentale domestice care pot dezvolta acarieni. Dacă acestea trebuie lipite, foloseşte adezivi nepoluanţi (sau, cel puţin, cu o cantitate mai mică de agenţi poluanţi) şi aeriseşte bine spaţiul de lucru.
  • verifică, în permanenţă, dacă există fisuri în pereţii şi podelele locuinţei – pe unde s-ar putea infiltra gaze periculoase.
  • în particular, curăţă cu stoicism instalaţiile de aer condiţionat şi ţine cont de controalele la instalaţiile de încălzire şi de gătit!
  • menţine draperiile şi covoarele noi la aer înainte de a le aşeza la locul lor în casă fiindcă acestea pot degaja gaze poluante; după potrivirea lor în ansamblul domestic, la fel, aeriseşte bine interiorul.
  • nu folosi vopsele pe bază de plumb, iar dacă deja te-ai pricopsit cu ele, elimină-le cu ajutorul unei echipe de specialişti.
  • oricât de frig ţi-ar fi, nu-ţi încălzi casa ţinând aragazul deschis!
  • foloseşte produse organice pentru curăţare, pentru toaleta personală şi pentru împrospătarea aerului şi elimină-le pe cele bazate pe produşi chimici; ne vei mulţumi mai târziu.
  • de asemenea, remediile naturale de îndepărtat moliile sunt de preferat celor pe bază de pesticide.
  • foloseşte conform instrucţiunilor vopselele, solvenţii şi alte produse de care ai nevoie pentru a te delecta cu hobby-ul tău. Sigilează bine containerele şi ventilează spaţiul din plin.
  • montează detectoare de gaze şi efectuează dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor în cazul în care eşti atacat de vieţuitoarele nedorite. Verifică, periodic, bateriile detectoarelor de gaze.
  • strânge informaţii utile de la ocupanţii clădirii care te vor ajuta să îţi construieşti un plan de acţiune, dar evită să adresezi întrebări mult prea personale cum ar fi cele privind istoricul medical al acestora. (3, 4, 7, 8, 9)

Data actualizare: 03-06-2014 | creare: 03-06-2014 | Vizite: 5273
Bibliografie
1. The Health Effects of Poor Indoor Air Quality – Visual.ly, link: http://visual.ly/health-effects-poor-indoor-air-quality
2. Indoor Air Quality – American Lung Association, link: http://www.lung.org/associations/charters/mid-atlantic/air-quality/indoor-air-quality.html
3. Indoor air pollution: sources, health effects and mitigation strategies – The Encyclopedia of Earth, link: http://www.eoearth.org/view/article/153817/
4. Indoor air quality – The Royal Borough of Kensington and Chelsea, link: http://www.rbkc.gov.uk/environmentandtransport/airquality/indoorairquality.aspx
5. Pollution in the Home: Kitchens Can Produce Hazardous Levels of Indoor Pollutants – Berkeley Lab (Lawrence Berkeley National Laboratory), link: http://newscenter.lbl.gov/feature-stories/2013/07/23/kitchens-can-produce-hazardous-levels-of-indoor-pollutants/
6. Air Quality – Children’s Environmental Health Network, link: http://www.cehn.org/education/airquality
7. Causes of Poor Indoor Air Quality and What You Can Do About It – Cornell University ILR School Employment and Disability Institute, link: http://www.hrtips.org/article_1.cfm?b_id=31
8. Improving Air Quality in Your Home – Colorado State University Extension, link: http://www.ext.colostate.edu/pubs/consumer/09938.html
9. Indoor Air Quality – Air Pollution, link: http://www.air-quality.org.uk/05.php
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Afecțiuni cauzate de aerul condiționat
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK