Cum să fii mai creativ?

Deși asociem creativitatea cu domeniile artistice, gândirea inovativă este o abilitate care ne poate ajuta să fim mai eficienți și productivi în diferite domenii, fie că e vorba de viața de zi cu zi sau de cea profesională.

Rezultatele ultimelor cercetări privind creativitatea sunt încurajatoare pentru cei care nu se consideră înzestrați cu această abilitate, pentru că departe de a fi o trăsătură înnăscută, creativitatea se pare că poate fi cultivată și exersată. Mai mult, unii cercetători în psihologie consideră că aceasta poate fi transformată într-un obicei. (1)

Cum o putem stimula, ce o poate bloca și ce arată studiile în psihologie despre dezvoltarea creativității?

Stimularea creativității

Distanțarea de problemă

Dacă pentru a ieși dintr-un impas în care ne aflăm în rezolvarea unei probleme poate fi benefică o pauză (o „distanțare fizică”), pentru stimularea creativității poate fi utilă și „distanțarea psihologică” prin tehnici precum: a privi problema din perspectiva altei persoane, a o considera ireală ori improbabilă, a o vedea prin prisma celui care vei fi peste x ani etc.

De exemplu, într-un studiu din 2004 care a constat în 6 experimente, participanții au fost solicitați să găsească soluții la diferite probleme. Persoanele care s-au imaginat încercând să genereze soluții gândindu-se cum va fi viața lor peste un an, au generat mai multe idei creative decât cei care au căutat soluții gândindu-se la viața lor de a doua zi. (2)

Un alt studiu (2009), constând în două experimente, a evidențiat efectul distanței spațiale psihologice asupra creativității, arătând că doar câteva indicii despre distanțarea față de problema care trebuie rezolvată generează mai multe idei creative. În primul experiment, participanții au fost rugați să enumere cât mai multe posibilități de transport, spunându-li-se că această probă a fost creată de studenții de la Universitatea Indiana fie pentru Grecia (distanță), fie pentru Indiana (apropiere). Cei din grupul „distanță” au identificat mult mai multe și originale mijloace de transport decât ceilalți.
În al doilea experiment, participanții au avut de rezolvat trei situații intuitive, spunându-li-se că proba fusese dezvoltată fie în California (distanță), fie în Indiana (apropiere). Și în acest caz, cei care considerau sursa probei ca fiind la distanță au rezolvat mai multe probleme decât ceilalți.

Această abordare sugerează că gândirea creativă este influențată mult și de contextul în care este văzută o problemă/provocare. Îndepărtarea psihologică de aceasta (spațial și temporal) ne poate ajuta să găsim soluții inovatoare, de aceea a călători în zone îndepărtate sau a te gândi la ele, a avea în vedere viitorul îndepărtat sau a lua în considerare alternative pe care nu le-ai fi văzut până acum ca fiind posibile se pot dovedi extrem de utile pentru gândirea creativă. (3), (4)

Mersul pe jos și creativitatea

Dacă unele persoane simt că o plimbare le ajută să-și pună ordine în gânduri, se pare că și creativitatea are de câștigat în urma mersului pe jos. Este concluzia unui studiu publicat în 2014 de cercetătorii de la Universitatea Stanford, în care cele patru experimente la care au participat 176 de studenți și adulți au rezolvat teste de creativitate, după ce în prealabil au mers pe jos sau au stat așezați. Concluzia autorilor a fost că mersul pe jos stimulează gândirea creativă atât în timpul activității fizice, cât și la scurt timp după ce se încheie. Efectul benefic se păstrează indiferent dacă mersul pe jos are loc afară sau pe bandă, în interior, ceea ce sugerează că nu mediul influențează creativitatea, ci mișcarea în sine. Studii viitoare sunt necesare pentru a investiga de ce are mersul pe jos acest rol. (5), (6)

4 pași pentru stimularea ideilor creative (R. Epstein)

Cercetarea desfășurată de psihologul Robert Epstein a arătat că punerea în practică a patru activități poate duce în final la apariția ideilor creative:

• Notați ideile care vă vin pe parcursul zilei (pe un carnețel special, pe telefon, pe o foaie de hârtie etc.) și reveniți la ele atunci când sunteți pregătiți să le dezvoltați. Scopul este să nu le uitați sau să le lăsați să se piardă.
• Propuneți-vă să rezolvați sarcini care din start par să nu aibă o rezolvare (de exemplu, cum ai putea face un câine să zboare).
• Îmbogățiți-vă bagajul de cunoștințe cu informații din domenii variate, nu doar cu cele de interes pentru profesia sau hobby-urile voastre. Citind, participând la cursuri/evenimente pe teme cât mai diverse etc, veți da ocazia creării de conexiuni între informațiile noi și cele deja stocate în memorie.
• Contactul cât mai des cu persoane interesante și obiecte ieșite din comun pot de asemenea să ajute la stimularea ideilor originale, la fel ca și activități precum vizita unui muzeu de artă sau mersul la un spectacol de teatru sau operă.

Epstein a publicat un studiu în care a arătat că 74 de angajați ai unei firme care au participat la seminariile ținute de el pentru exersarea acestor acțiuni și-au crescut cu 55% rata de generare de idei inovatoare, care s-a concretizat într-un profit mai mare pentru companie și reducerea de costuri. (1)

Consumul de alcool și creativitatea

Asocierea alcoolului cu un nivel mai mare de creativitate are o lungă tradiție, dar abia recent a fost testată această legătură. În 2012 un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Illinois (Chicago) pe 40 de bărbați a arătat că o alcoolemie de 0,075 mg/l i-a ajutat să găsească mai multe răspunsuri într-un timp mai scurt la o probă de testare a creativității, comparativ cu cei care nu au consumat deloc alcool. (7)

Eșantionul mic pe care a fost desfășurat studiul face necesară confirmarea rezultatelor de către cercetări viitoare, care să testeze și ce se întâmplă cu creativitatea atunci când alcoolemia are un nivel mai mare de 0,075 mg/l.

Controverse privind creativitatea

Somnul, visele și creativitatea

Cu siguranță ați avut cel puțin o idee nouă sau ați găsit rezolvarea unei probleme care vă măcina, fie în somn, fie în starea dintre veghe și somn. Legătura dintre somn și creativitate nu este clarificată, pentru că pe de o parte este încetățenită ideea că „noaptea este un sfetnic bun” și că somnul te va ajuta să găsesți soluția la o problemă ori să iei decizia cea mai potrivită. De altfel, în 1993, un studiu realizat de cercetătorii de la Harvard, conduși de psihologul Deirdre Barrett, a arătat că dintre studenții cărora li s-a solicitat să se gândească la o problemă dificil de realizat înainte de a merge la culcare, jumătate au avut vise în care încercau să găsească o rezolvare la problemă și un sfert dintre ei chiar au găsit soluția în somn. În plus, există numeroase exemple de artiști din diferite domenii care s-au folosit de vise în creațiile lor. Este celebru cazul lui Salvador Dali, care era atât de interesat de potențialul creator al viselor, încât adormea intenționat cu o lingură în mână, pentru ca atunci când ațipea să o scape și să se trezească cu imaginile din vis gata să fie pictate. (1), (8)

Pe de altă parte, studii mai recente sugerează că persoanele înclinate spre fantezie și care își folosesc visele în scop creativ sunt și cele care au mai mult acces către visele lor și și le amintesc mai bine. Deci este vorba despre o corelație între somn/vise și creativitate, nu o relație cauză-efect. Mai multe studii citate de Asociația Americană de Psihologie sugerează această relație.

Ce se întâmplă în timpul viselor care permite creierului să fie mai creativ decât în starea de veghe? Conform cercetării din neuroștiințe, funcțiile de control executiv, luare a deciziilor logice și concentrarea atenției sunt dezactivate în timpul viselor, în timp ce ariile emoționale și senzoriale sunt rămân active. Cu alte cuvinte, conținutul emoțional al imaginilor rămâne, dar dispare contextul realității – este de fapt o ilustrare a ideii de „a gândi în afara tiparelor”. (9)

Starea de spirit și creativitatea

Studiile au ajuns la rezultate contradictorii în ceea ce privește starea de spirit care ne face mai creativi. Unele sugerează că fericirea și buna-dispoziție stimulează gândirea creativă, în timp ce stările de tristețe o inhibă. Însă altele arată că și o dispoziție negativă ajută la generarea ideilor inovatoare.

O meta-analiză (2008) a studiilor vizând relația creativitate-dispoziție a adus informații suplimentare și nuanțate în acest context, concluziile fiind formulate pe baza revizuirii a 66 studii constând în 102 cercetări, cu peste 7000 de participanți.

Analiza sistematică a arătat că gândirea creativă este stimulată cel mai mult de o dispoziție pozitivă care activează persoana și care este asociată cu motivație și concentrare a atenției (fericirea), mai degrabă decât cu o dispoziție pozitivă, dar care nu e activantă și nu e asociată cu motivația și concentrarea atenției (relaxarea).
În ceea ce privește dispoziția negativă, o stare dezactivantă, asociată cu motivație și concentrare a atenției (tristețea), nu stimulează deloc creativitatea, în timp ce o dispoziție negativă, activatoare, dar fără motivație și concentrarea atenției (frica, anxietatea) este asociată cu un nivel mic de creativitate. (10)

Relaxarea și creativitatea

Meta-analiza mai sus menționată aduce în atenție o altă prejudecată legată de creativitate. Concepția generală e că într-o stare de relaxare devenim mai creativi, însă o astfel de stare e mai degrabă contraproductivă și e puțin probabil să stimuleze ideile inovatoare și rezolvările creative. Mult mai benefice sunt stările care ne motivează și ne înping spre acțiune, de aceea, conform autorilor meta-analizei, ar fi de evitat relaxarea și tristețea și de căutat furia și fericirea. (10)

Brainstoming-ul și creativitatea

Conceptul de „brainstorming” a fost dezvoltat în 1938 de Alex Osborn, directorul de publicitate al unei companii, care a popularizat acest proces prin intermediul cărții pe care a scris-o (Applied Imagination), susținând că această tehnică ar dubla numărul de idei pe care persoanele dintr-un grup le-ar genera la o problemă sau provocare.

Se pare că brainstorming-ul este supraapreciat, pentru că departe de a avea acest efect, studiile recente arată că inhibă ideile noi, împiedicând membrii grupului să își împărtășească sugestiile de teama ca acestea să nu fie judecate sau respinse de ceilalți. De altfel, numărul de idei generate de o persoană în grup este mai mic decât al celor generate de aceeași persoană individual. O variantă în care brainstorming-ul ar avea succes este ca membrii grupului să se pregătească individual înainte de a discuta în grup ideile. (1), (11)

Ce ne împiedică să fim creativi?

Dacă unii factori și situații stimulează gândirea inovatoare, alții o pot bloca. Literatura indică aceste posibile bariere împotriva creativității:

• stresul;
• deadline-urile și constrângerile de timp în general;
• stările de spirit pozitive sau negative care nu ne motivează și nu ne împing spre acțiune (relaxarea, tristețea);
• motivația extrinsecă în locul celei intrinseci;
• evaluarea produsului final;
• presiunea grupului sau a semenilor;
• faptul de a fi observat de cineva în timpul procesului creativ. (1), (12)