Cum te afectează tensiunea mare pe termen lung (dacă nu o controlezi)

Cum te afectează tensiunea mare pe termen lung (dacă nu o controlezi)

Hipertensiunea arterială reprezintă creşterea presiunii cu care sângele circulă la nivelul vaselor de sânge, depăşind valorile tensionale normale de 140/70 mmHg.

Conform stadializării tensionale prezentată de catre ghidul ESC, tensiunea arterială optimă se situează sub 120/80 mmHg iar tensiunea arterială normal înaltă se află între 130-139/85-89 mmHg. Astfel, hipertensiunea arterială este definită prin depăşirea valorilor de 140/90 mmHg.

Hipertensiunea arterială este cea mai frecvent întâlnită boală cardiovasculară, atât în țările europene, cât şi în Statele Unite ale Americii. În prezent, hipertensiunea arterială este considerată nu doar o afecțune cardiovasculară, ci şi un factor de risc pentru numeroase alte afecțiuni (cardiace, cerebrale şi renale).

Conform datelor din literatura de specialitate, la valori ale tensiunii arteriale de peste 115/75 mmHg există riscul de apariție a accidentului vascular cerebral şi a bolii coronariene.

Hipertensiunea arterială determină alterarea structurii şi a funcționalității cordului şi a vaselor de sânge. Totodată, hipertensiunea arterială poate determina accelerarea dezvoltării leziunilor de ateroscleroză şi este un predictor al insuficienței renale şi al insuficienței cardiace. [1], [2], [3]

Complicații care pot apărea pe parcursul evoluției îndelungate ale hta

Hipertensiunea cu evoluție îndelungată poate determina afectarea mai multor organe: a creierului, a cordului, a rinichilor şi a vaselor de sânge. În apariția acestor complicații ale hipertensiunii arteriale sunt implicate două mecanisme:

  • alterarea structurii şi a funcționalității cordului şi
  • stimularea dezvoltării leziunilor de ateroscleroză.

Boala cardiacă ischemică

Este una din complicațiile apărute în urma unei evoluții îndelungate a hipertensiunii arteriale. Pe lăngă hipertensiunea arterială, în apariția bolii ischemice mai sunt implicați fumatul şi hipercolesterolemia. Conform studiilor efectuate în acest sens, aproximativ 90% din bolnavii care au suferit în antecedente un episod de infarct miocardic prezintă cel puțin unul din aceşti trei factori de risc: HTA, hipercolesterolemia şi fumatul.

De asemenea, s-a dovedit existența unei legături strânse între creşterea valorilor tensionale sistolice şi diastolice şi riscul apariției evenimentelor coronariene. Astfel, în cazul tensiunii arteriale sistolice, pentru fiecare creştere cu 20 mmHg între valorile de 115 şi 180 mHg, se dublează riscul bolii cardiace ischemice, iar în cazul tensiunii arteriale diastolice, pentru fiecare crestere cu 10 mmHg a valorilor tensionale aflate între 75 şi 100 mmHg, se dublează riscul bolii ischemice. Din punct de vedere clinic, boala cardiacă ischemică se defineşte prin afectarea muşchiului cardiac, cu îngustarea sau obstruarea vaselor mari de sânge (în special a arterelor coronariene). [1], [4], [5]

Tulburările de ritm cardiac

Acestea pot apărea pe parcursul evoluției îndelungate a hipertensiunii arteriale și sunt reprezentate de aritmiile atriale, aritmiile ventriculare şi supraventriculare şi moartea subită. Hipertensiunea arterială poate determina apariția tulburărilor de ritm prin următoarele mecanisme: ischemie subendocardică, hipertrofie miocitară (miocitele-celulele specifice muşchului cardiac), hipertrofie ventricularea, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, fibroză miocardică şi stimularea sistemului nervos simpatic.

Fibrilația atrială este cea mai frecvent întâlnită aritmie supraventriculară în rândul persoanelor hipertensive, fiind asociată riscului crescut de apariție a accidentului vascular cerebral. [1], [2], [3]

Tahicardiile ventriculare şi extradistolele ventriculare sunt cele mai frecvent întâlnite aritmii ventriculare în rândul persoanelor hipertensive.

Insuficiența cardiacă

Este o altă complicație care poate apărea în urma evoluției indelungate a hipertensiunii arteriale. Conform datelor din literatura de specialitate, riscul de apariție a insuficienței cardiace în rândul bărbaților cu HTA este de două ori mai mare față de cei fără valori tensionale ridicate, iar riscul de apariție a insuficienței cardiace în rândul femeilor cu HTA este de trei ori mai mare comparativ cu cele normotensive.

Studiul Framingham Heart Study a arătat că din totalitatea cazurilor de insuficiență cardiacă, aproximativ 90% au fost diagnosticate în antecedente cu hipertensiune arterială.

Riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă este mult mai mare in caz de creştere a tensiunii arteriale sistolice, față de cea diastolică.

Insuficiența cardiacă reprezintă incapacitatea cordului de a satisface nevoile metabolice ale organismului, prin asigurarea unui debit circulator corespunzător. Din punct de vedere clinic, boala poate fi caracterizată prin manifestări clinice apecifice afectării cordului drept sau/şi stâng. În insuficiența cardiacă dreaptă pot apărea turgescență jugulară, hepatomegalie dureroasă, edeme periferice, reflux hepatojugular, iar în insuficiența cardiacă stângă pot apărea dispnee de efort, farigabilitate, palpitații, intoleranță la efort. [1], [3], [4], [5]

Accidentul vascular cerebral

Este o alta complicație a HTA cu evoluție îndelungată. Conform studiilor efectuate în acest sens, accidentul vascular cerebral reprezintă a treia cauză de mortalitate la nivel mondial. Din totalitatea cazurilor de AVC înregistrate, aproximativ 80% sunt ischemice, 15% sunt de natură hemoragică, iar 5% apar în urma dezvoltării unei hemoragii în spațiul subarahnoidian. Din totalitatea bolnavilor cu HTA, aproximativ 60% prezintă un episod de AVC pe parcursul vieții. Din aceşti din urmă bolnavi, aproximativ 80% prezintă valori necontrolate ale tensiunii arteriale.

Principalii factori de risc ai AVC sunt reprezentați de diabetul zaharat, HTA, fibrilația atrială, hipertrofia de ventricul stâng, vârsta, valorile creatininei serice şi istoricul personal de afecțiuni cardiovasculare.

Pot fi descrisemai multe forme de AVC care pot apărea în cadrul HTA cu evoluție îndelungată: AVC lacunare (apărute la nivelul vaselor de sânge de dimensiuni reduse, aparute în urma procesului de lipohialinoză, care se extind la nivelul scoarței cerebrale), AVC cardioembolic (secundar aterosclerozei carotidiene şi aortice), AVC apărute la nivelul vaselor mari de sânge, secundare procesului aterosclerotic şi AVC hemoragice (secundare valorilor tensionale mari şi întreruperii tratamentului antihipertensiv).

AVC reprezintă obstruarea completă sau spargerea unui vas de sânge de la nivelul creierului. Bolnavii diagnosticați cu AVC pot prezenta amorțeli, slăbiciune musculară, paralizia feței sau al unui alt segment al corpului, tulburări de mers, amețeli, tulburări de vorbire şi de vedere, confuzie, pierderea coordonării, cefalee, vărsături, tulburări de echilibru, etc.

În urma apariției AVC, valorile tensionale cresc pentru restabilirea perfuziei în țesuturile cerebrale aflate în vecinătatea zonelor de infarct. În acest caz, este contraindicată scăderea bruscă şi excesivă a tensiunii arteriale. [1], [2], [3], [4], [5]

Administrarea corespunzătoare a tratamentului antihipertensiv are rolul de a scădea riscul de apariție a AVC în rândul persoanelor cu HTA.

Boala vasculară periferică

Este o altă complicație a hiprtensiunii arteriale îndelungate, reprezentând un marker care poate indica riscul de apariție a unei afecțiuni cardiovasculare. Boala vasculară periferică se caracterizează prin valori ale indexului presional gleznă-braț sub 0,9.

Boala vasculară periferica prezintă numeroşi factori de risc de apariție a aterosclerozei, precum diabetul zaharat, fumatul, HTA, vârsta şi hipercolesterolemia.

Conform studiilor realizate în acest sens, indicele gleznă-braț are capacitatea de a indica apariția unui AVC cu o acuratețe mult mai mare față de boala cardiacă ischemică.

Din punct de vedere clinic boala se caracterizează prin: extremități reci, diminuarea sau chiar absența pulsului la nivelul vaselor de sânge periferice, edeme ale membrelor inferioare, claudicație intermitentă, parestezii, amorțeli, etc.

Pentru diagnosticul bolii vasculare periferice este necesară depistarea aterosclerozei în orice zonă vasculară în care aceasta există. Studiile efectuate au arătat că, din totalitatea bolnavilor cu boală cerebrovasculară sau coronariană, 40% au dezvoltat boală vasculară periferică. Totodată, din totalitatea bllnavilor diagnosticați cu boală vasculară periferică, aproximativ 60% prezintă boală cerebrovasculară sau/şi coronariană. [1], [3], [4]

Boala cronică de rinichi

Reprezintă o altă complicație apărută pe parcursul evoluției indelungate a HTA. Boala cronică de rinichi afectează vasele de sânge prin două mecanisme principale:

  • creşterea rigidității vasculare prin remodelare structurală şi
  • favorizarea apariției aterosclerozei.


Studiile efectuate în acest sens au demonstrat faltul că bolnavii cu HTA a căror funcție renală prezintă un grad redus de afectare (rata de filtrare glomerulară de 60-90 ml/min) prezintă risc crescut de afectare a organelor țintă, cu apariția microalbuminuriei şi a hipertrofiei de ventricul stâng.

Boala cronică de rinichi
este una din principalele complicații ale HTA şi prezintă risc crescut de afectare cardiovasculară. Bolnavii hemodializați prezintă un risc de 10-30 de ori mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare față de restul populației. Totodată, din totalitatea cazurilor de boală cronică de rinichi supuse hemodializei, rata de mortalitate prin evenimente cardiovasculare se ridică la un procent de 45%.

Numeroase ghiduri de specialitate recomandă ca, în cazul bolnavilor diagnosticați cu hipertensiune arterială asociată diabetului zaharat sau bolii cronice de rinichi, tensiunea arterială să fie menținută sub 130/80 mmHg.

Boala cronică de rinichi este un sindrom renal care presupune apariția unor anomalii structurale şi funcționale la nivel renal, care persistă mai mult de trei luni şi determină alterarea stării de sănătate a persoanelor în cauză. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin apariția edemelor, oligurie, grețuri, vărsături, oboseală, cefalee, inapetență, scădere ponderală inexplicabilă, somnolență/insomnii. [1], [2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 11-09-2018 | creare: 11-09-2018 | Vizite: 257
Bibliografie
1. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.I, Editura Medicală, București, 2018
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.II, Ediția a-XIV-a, Ediția a-II-a în Limba Română, Editura Teora, București, 2003
3. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
4. High blood pressure dangers: Hypertension's effects on your body, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/in-depth/high-blood-pressure/art-20045868
5. The Effects of Hypertension on the Body, link: https://www.healthline.com/health/high-blood-pressure-hypertension/effect-on-body
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Consumul crescut de cartofi, asociat cu un risc mai mare de hipertensiune
  • Hipertensiunea arterială ar putea crește riscul pentru demență vasculară
  • Muzica lui Mozart și Strauss pentru tratamentul hipertensiunii
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.