De ce dormim? Cea mai nouă și plauzibilă teorie
©
Autor: Costin Oana
Somnul și motivele care îl susțin continuă să fie o enigmă incomplet elucidată de cercetători. Toate animalele studiate până acum au nevoie de somn, însă nu se știe cu certitudine de ce. S-a observat în schimb că șoarecii de laborator privați de somn timp de o lună decedează, în timp ce oamenii care nu dorm câteva zile încep să aibă halucinații sau crize epileptice.
O teorie susține că somnul ne ajută să consolidăm noile informații memorate, pentru că studiile au arătat că după o sesiune de învățare, somnul ajută persoanele să obțină scoruri mult mai bune la testele de memorie. Dacă înregistrarea informațiilor în memorie atunci când suntem treji se face prin întărirea legăturilor neuronale, procesele memoriei din timpul somnului rămân deocamdată necunoscute.
O nouă teorie, care câștigă tot mai multă susținere științifică, este că somnul a evoluat astfel încât conexiunile cerebrale neutilizate să fie distruse (procesul de „pruning”), astfel încât să se facă loc pentru memorarea de noi informații a doua zi. „Somnul este prețul pe care îl plătim pentru că învățăm” consideră psihiatrul Giulio Tononi, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, cel care a dezvoltat această teorie.
În cadrul cercetării pe care a realizat-o, echipa sa a măsurat dimensiunea sinapselor din mostre de creier prelevate de la șoareci. Conexiunile cerebrale din mostrele prelevate după somn erau cu 18% mai mici decât cele de dinainte de somn, ceea ce arată că sinapsele sunt reduse pe durata somnului. Cercetătorii au observat de asemenea că unele sinapse și-au menținut dimensiunea, ceea ce arată că cele mai importante memorii sunt păstrate de către creier.
Dacă această teorie este adevărată, ar putea explica de ce după o noapte albă ne este mult mai greu să ne concentrăm și să învățăm informații noi – capacitatea noastră de a stoca noi informații este mult slăbită. De asemenea, întreruperile somnului contribuie și ele la acest efect, pentru că nu se mai ajunge la fel de ușor în starea de somn profund, despre care studiile au arătat indirect că ar fi perioada optimă pentru procesul de pruning.
Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că nu este important doar să dormi după o experiență de învățare, ci și înainte.
Sursa: New Scientist
O teorie susține că somnul ne ajută să consolidăm noile informații memorate, pentru că studiile au arătat că după o sesiune de învățare, somnul ajută persoanele să obțină scoruri mult mai bune la testele de memorie. Dacă înregistrarea informațiilor în memorie atunci când suntem treji se face prin întărirea legăturilor neuronale, procesele memoriei din timpul somnului rămân deocamdată necunoscute.
O nouă teorie, care câștigă tot mai multă susținere științifică, este că somnul a evoluat astfel încât conexiunile cerebrale neutilizate să fie distruse (procesul de „pruning”), astfel încât să se facă loc pentru memorarea de noi informații a doua zi. „Somnul este prețul pe care îl plătim pentru că învățăm” consideră psihiatrul Giulio Tononi, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, cel care a dezvoltat această teorie.
În cadrul cercetării pe care a realizat-o, echipa sa a măsurat dimensiunea sinapselor din mostre de creier prelevate de la șoareci. Conexiunile cerebrale din mostrele prelevate după somn erau cu 18% mai mici decât cele de dinainte de somn, ceea ce arată că sinapsele sunt reduse pe durata somnului. Cercetătorii au observat de asemenea că unele sinapse și-au menținut dimensiunea, ceea ce arată că cele mai importante memorii sunt păstrate de către creier.
Dacă această teorie este adevărată, ar putea explica de ce după o noapte albă ne este mult mai greu să ne concentrăm și să învățăm informații noi – capacitatea noastră de a stoca noi informații este mult slăbită. De asemenea, întreruperile somnului contribuie și ele la acest efect, pentru că nu se mai ajunge la fel de ușor în starea de somn profund, despre care studiile au arătat indirect că ar fi perioada optimă pentru procesul de pruning.
Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că nu este important doar să dormi după o experiență de învățare, ci și înainte.
Sursa: New Scientist
Data actualizare: 29-07-2016 | creare: 29-07-2016 | Vizite: 1045
Bibliografie
Mystery of what sleep does to our brains may finally be solved, link: https://www.newscientist.com/article/2096921-mystery-of-what-sleep-does-to-our-brains-may-finally-be-solved/ ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Aglomerarea informațiilor stocate în creier, o potențială explicație pentru problemele de memorie și concentrare de la bătrânețe
- Zona cerebrală implicată în recunoașterea fețelor se dezvoltă pe măsură ce îmbătrânim
- Creierul îmbătrânește mai repede dacă nu dormim suficient
- Explorarea unor noi căi neuronale implicate în activitatea serotoninergică
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Hipersomnia - somnolenta excesiva
- Insomnia primara
- Narcolepsia
- Somnambulismul
- Tulburarea ritmului circadian de somn
- Tulburarile somnului la femei
- Parasomniile
- Apneea obstructiva in somn
- Sforaitul (Roncopatia)
- Tulburarile de somn la copii
- Somnul
- Poziții sănătoase pentru somn
- Insomnie
- Coșmar
- Alimente care pot afecta somnul
- Somnul
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Somn de student
- Dintr-o data ma trezesc in pat si nu am habar cum am ajuns acolo
- Stare generala proasta inexplicabila
- Frica de somn
- Rispolept consta, cipralex, torendo
- Porbleme cu somnul
- Imi este somn in continuu...
- Senzatii ciudate inainte de a dormi
- Masturbarea afecteaza somnul?
- Tresariri în somn, mişcări ale ochilor, dureri un ochi