De ce mă mănâncă pielea? (cauzele pruritului)

Mâncărimile pielii sunt senzații inconfortabile, deranjante și neplăcute care induc nevoia de a ne scărpina. Numită și prurit, mâncărimea pielii este de obicei cauzată de pielea uscată.

De ce apare pruritul?

Pielea are rolul de barieră de protecție, conține celule speciale ale sistemului imunitar ce protejează organismul și pielea de virusuri, bacterii și alte elemente. Când aceste celule detectează anumite substanțe, declanșează reacții ca pot face ca regiunea respectivă de piele să aibă aspect inflamat și cu senzație de mâncărime.

Celulele imunitare pot reacționa la un produs cu care pielea intră în contact, o infecție generală în organism sau anumite boli. Unele iritații sunt roșii, dureroase și iritate, iar altele pot duce la formarea de blistere sau leziuni și cruste pe piele.


Iată care pot fi cauzele pruritului:

Pielea uscată

Pielea uscată este cel mai frecvent motiv pentru pruritul pielii, care de obicei nu prezintă iritații. Pielea uscată este mai frecvent întâlnită în rândul vârstnicilor și la fumători, dar și la persoanele care sunt expuse contant la soare sau folosesc în exces produse pentru îngrijirea pielii. De asemenea, este mai întâlnită iarna și în mediile cu umiditate redusă.

Este definită ca senzație de piele care ține, aspră și cu descuamare, dar nu sunt prezente semne sau umflături roșii. Pielea uscată nu produce de fiecare dată mâncărimi.

Se recomandă utilizarea produselor hidratante de 3-4 ori pe zi, limitarea băilor prelungite sau a dușurilor fierbinți, și este indicată aplicarea de creme cu hidrocortizon 1%. Medicamentele antihistaminice sau cremele cu steroizi puternici sunt indicate doar la recomandarea medicului.

În general, simptomele pielii uscate sunt:

• piele aspră, solzoasă și descuamată în anumite zone;
• prurit excesiv;
• aspect albicios sau cenușiu;
• crăpături pe piele, predispuse la sângerări;
• buze crăpate.

eczeme sau dermatita atopică

Dermatita atomică ese cea mai comună formă de iritație a pielii care poate să aibă aspect roșiatic, uscat sau iritat. Este mai frecventă în rândul copiilor.

În general, afectează 1 din 5 bebeluși și 1 din 50 adulți, cauzele fiind slăbirea barierei de protecție a pielii. Acest lucru face ca pielea să se usuce, crescând riscul de iritații sau inflamații.

De obicei se ameliorează în timp, dar pielea poate rămâne vulnerabilă la infecții dermatologice.

Alergii și urticarie

Reacțiile alergice pot cauza iritații cutanate. Dermatita alergică apare atunci când pielea intră în contact direct cu un alergen, iar rezultatul este o erupție cutanată roșie, senzație de mâncărime și eventuale blistere sau iritații mici.

Reacțiile alergice pot fi declanșate prin atingerea hainelor, a animalelor de companie, a produselor chimice, a săpunurilor și a substanțelor toxice sau unele cosmetice. Alimentele alergene pot provoca, de asemenea, prurit.

Alergiile la nichel sunt destul de frecvente. Atunci când persoana intră în contact cu bijuterii care conțin chiar și o cantitate mică de nichel, pot dezvolta iritații roșii, neplăcute, mâncărime și edem în regiunea de contact.

Urticaria reprezintă o inflamație a pielii cauzate de eliberarea unui compus chimic în organism, numit histamină, care produc edemul cutanat. Urticaria acută este mai comună și apare la contactul cu un alergen, ca aliment sau medicament, dar poate avea și cauze nealergice ca temperaturi extreme, expunerea la soare, sport etc. Urticaria cronică nu este cauzată de elemente specifice, poate dura luni sau ani și produce disconfort.

Alte cauze ale pruritului:

• Psoriazis -  Psoriazisul este o afecțiune autoimună ce face ca celulele pielii să parcurgă ciclurile de viață mai rapid decât este normal, ceea ce duce la formarea de acumulări de celule pe suprafața pielii, sub forma de cruste roșiatice care nu doar că produc prurit, dar pot fi și dureroase.
• Medicamente – Pruritul poate fi un efect advers al unor medicamente, cu simptome inclusiv ca ale eczemelor sau pielii uscate. Majoritatea acestor medicamente sunt analgezicele, antibioticele ca penicilina și anumite medicamente psihiatrice.
• Afecțiuni renale - Rinichii au rolul de a elimina toxinele din organism, astfel că afectarea lor poate duce la acumularea de produși ai metabolismului în piele care pot deveni factori declanșatori ai pruritului. Aproximativ 40% dintre persoanele cu afecțiuni renale avansate prezintă prurit, care afectează sever calitatea vieții.
• Afecțiuni hepatice - La fel ca rinichii, ficatul implică eliminarea toxinelor din organism, iar afecțiunile hepatice pot duce la acumularea de toxice ce poate cauza prurit.
• Diabet – Amorțeala și furnicăturile pot fi simptome ale neuropatiei diabetic, o complicație a diabetului. Persoanele cu diabet au de obicei pielea uscată, predispusă la infecții fungice care pot cauza prurit în anumite zone.
• Zona Zoster - Este un rash cu blistere care poate afecta persoanele care au avut varicelă anterior. Virusul varicelo zosterian produce atât varicelă, cât și zona zoster.
• Scleroză multiplă - În cazul sclerozei multiple, pruritul are cauza la nivelul ramificațiilor nervoase. Pruritul de natură nervoasă în cazul sclerozei multiple este numit disestezie.
• Cancer - În rare cazuri, pruritul poate fi un simptom pentru cancerul sangvin. Un exemplu este policitemia vera, care afectează măduva osoasă. Persoanele afectate de această boală prezintă prurit după băi sau dușuri calde, asociat cu dureri de cap, amețeală, oboseală. Sindromul Sezary este un tip de limfom, cu rash, exfolierea pielii și prurit. De asemena, cancerul pancreatic poate duce la blocarea tractului biliar și la prurit.
• Alte cauze pot fi date de paraziți intestinali, mușcături de insecte (țânțari, ploșnițe, păduchi etc.) sau infecții fungice.

Ce e de făcut?

Iată câteva remedii pentru a reduce senzația de prurit:

• utilizarea de creme hidratante emoliente dermatologice aplicate de cel puțin 1-2 ori pe zi;
• creme antiprurit, ca cele pe bază de hidrocortizon disponibile fără prescripție medicală;
• aplicarea de comprese umede reci pe regiunea afectată;
• băi călduțe;
• aerul uscat poate favoriza uscarea pielii, de aceea folosiți umidificatoare pentru încăperi;
• alegeți haine din materiale moi ca bumbacul sau mătasea.
• alegerea de săpunuri și produse de îngrijire fără coloranți sau parfum și a detergenților de haine pentru haine sensibile și fără parfum sau coloranți;
• evitarea substanțelor ce pot irita pielea și pot cauza reacții alergice;
• evitarea scărpinatului, care poate duce la inflamații și afectarea pielii.

Când să te prezinți la medic?

Se recomandă un consult medicală dacă:

• pruritul durează mai mult de 2 săptămâni și nu se ameliorează prin metodele de tratament la domiciliu menționate anterior;
• este sever și te împiedică să desfășori activitățile de zi cu zi sau afectează somnul;
• apare brusc și nu are explicație;
• afectează tot corpul;
• este însoțit de semne și simptome ca oboseală extremă, scădere inexplicabilă în greutate, modificări de tranzit intestinal, febră, roșeața pielii.

Remedii și tratamente generale

Tratamentul general depinde de cauza pruritului, putând fi recomandate creme pe bază de corticosteroizi, inhibitori orali sau antihistaminici, tratamente antifungice, inclusiv creme și șampoane.

Emolientele sau produsele intens hidratante mențin bariera de protecție a pielii. Sunt de concentrații diferite, în funcție de conținutul de grăsime. Cremele antiprurit conțin agenți suplimentari antiprurit pe lângă agenții cu efect emolient, ca crotamiton sau lauromacrogols.

Cremele cu corticosteroizi se aplică pe regiunea afectată, având efect antipruritic și de răcorire a pieii. Inhibitorii de calcineurină ca tacrolimus sau pimecrolimus pot fi utilizați în locul cremelor pe bază de corticosteroizi în unele cazuri, mai ales dacă regiunea cu mâncărimi nu este extinsă.

Antidepresivle ca fluoxetin, sertralin pot reduce anumite tipuri de purit cutanat. Antihistaminicele reduc cauzele pruritului în unele cazuri. Fototerapia sau terapia cu lumnă ultravioletă reduce pruritul în funcție de cazuri. Se recomandă produse hidratante și emoliente, unguente sau uleiuri, aplicate de 3-4 ori pe zi. Evitați băile și dușurile fierbinți, alege dușurile călduțe, și imediat după acestea aplicați cremă emolientă.