De ce nu avem amintiri din primii 3 ani de viață?

Autor:

De ce nu avem amintiri din primii 3 ani de viață?
Pentru cei mai mulţi dintre noi, cele mai timpurii amintiri din copilărie sunt în general despre evenimente care s-au întâmplat după vârsta de 3-4 ani, perioada de dinainte fiind uitată. Psihologii au încercat să explice acest fenomen pe care l-au numit „amnezie infantilă”, intrigaţi mai ales de faptul că micuţii de 3 ani îşi amintesc evenimente care li s-au întâmplat cu un an înainte, dar şi de paradoxul acestui fenomen, având în vedere capacitatea mare a copiilor de a învăţa. (1), (2)

Când apare amnezia infantilă?

Conform unui studiu de referință publicat în 2013 de cercetătorii de la Universitatea Emory (Atlanta, SUA), amnezia infantilă începe să se instaleze în jurul vârstei de 7 ani. Participanţii la studiu, perechi de copii de 3 ani şi mamele lor, au fost înregistraţi în timp ce povesteau despre evenimente din trecut, precum o vizită la zoo sau prima zi la grădiniţă. Perechile au fost înregistrate şi câțiva ani mai târziu vorbind despre aceleaşi evenimente, când copiii au ajuns la vârsta de 5, 6, 7, 8 şi respectiv 9 ani.

Ce s-a observat:
  • între 5 şi 7 ani, copiii îşi aminteau mai bine de 60% dintre întâmplările despre care discutaseră când aveau 3 ani, însă amintirile lor conţineau puţine comentarii evaluative şi menţiuni legate de timp şi locuri;
  • până la 8-9 ani, volumul amintirilor a scăzut la mai puţin de 40%, un semnal că amnezia infantilă se instalase deja. (2)

De ce apare amnezia infantilă?

Pierderea amintirilor din primii ani de viaţă este un subiect departe de a fi complet elucidat. Mai multe teorii au fost propuse de-a lungul timpului pentru explicarea acestui fenomen.

Teoria psihanalitică

Freud a fost printre primii care au oferit o explicaţie amneziei infantile, punând-o pe seama represiunii care acţionează asupra amintirilor din primii ani prin uitarea lor activă, din cauza încărcăturii puternic psihosexuale a acestora. (3)

Teoriile cognitive

Susţin că abilitatea de menţinere a amintirilor din memoria declarativă pe termen lung corelează cu deprinderea limbajului, teoria minţii sau dezvoltarea sinelui. În ceea ce priveşte limbajul, cei care susţin că amnezia infantilă ar fi legată de absenţa vorbirii motivează teoria prin faptul că limbajul (cuvintele) sunt importante pentru stocarea informaţiilor în memorie.

Mai multe informaţii despre teoria minţii găsiţi în acest articol.

Atât teoria lui Freud, cât şi teoriile care consideră absenţa limbajului drept cauza amneziei infantile, au fost criticate pentru că fenomenul apare şi la alte mamifere, iar în cazul lor nu se poate vorbi despre conflicte psihosexuale sau limbaj. (1), (3)

Teoriile neurologice

O altă ipoteză este că amnezia infantilă ar apărea din cauza imaturității structurilor și circuitelor cerebrale implicate în stocarea în memorie a evenimentelor. Nu înseamnă însă că acestea nu ar fi funcționale, ci că nu sunt încă suficient de eficace pentru acest proces (maturizându-se mai târziu în copilărie). (5)

Cercetări mai recente din domeniul neuroştiinţelor sugerează o altă posibilă explicaţie a amneziei infantile – neurogeneza, respectiv procesul rapid prin care se dezvoltă noi celule nervoase la nivelul hipocampului. Această zonă cerebrală este asociată cu memoria episodică şi memoria autobiografică. Pe de altă parte, studiile realizate pe şoareci de laborator au arătat că neurogeneza este implicată şi în uitare, iar rata ridicată a apariţiei de noi celule nervoase în mica copilărie ar contribui la amnezia infantilă. (1)

Unii cercetători au atras atenţia şi asupra factorului cultural care se pare că ar fi implicat în amnezia infantilă. De exemplu, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Otago a arătat că vârsta primelor amintiri ar fi diferită între populaţiile pe care le-au studiat (eşantioane de persoane din Noua Zeelandă europeană, Noua Zeelandă Maori şi Asia). Dintre toţi, cei din populaţia Maori susţin că au cele mai timpurii amintiri, cultura lor fiind şi cea care pune accentul cel mai mare pe trecut. (2)

Amnezia infantilă nu se referă la pierderea memoriei procedurale, adică uitarea cunoștințelor despre cum facem lucrurile (de exemplu învățarea mâncatului cu lingurița, mersul) și nici la memoria semantică (de exemplu, număratul, numele obiectelor), ci la uitarea evenimentelor din memoria autobiografică dinainte de 3-4 ani (memoria episodică). Există și excepții, când unele persoane își amintesc evenimente întâmplate mai devreme, cum ar fi nașterea unui frate mai mic sau un accident care implică mersul la spital. În general, întâmplările cu o încărcătură emoțională puternică sunt mai probabil să fie reținute, dar aceste amintiri nu sunt niciodată mai timpurii de vârsta de 2 ani. (4), (5)

Cunoscută de mai bine de 100 de ani, amnezia infantilă continuă să rămână un subiect de interes pentru cercetători.

Data actualizare: 06-09-2017 | creare: 06-09-2017 | Vizite: 301
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Fotografiile ne pot afecta memoria
  • Grupa de sânge ar putea influența pierderea memoriei
  • Curiozitatea influențează creierul să învețe și să memoreze mai bine
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK