Decriptarea dependentei de somnifere si anxiolitice

Medicamentele de tip valium sau xanax actioneaza asupra creierului la fel ca heroina. Benzodiazepinele sunt niste molecule foarte utile care ii ajuta pe insomniaci, ii linisteste pe anxiosi, dar din nefericire creeaza dependenta. O echipa de cercetatori din Geneva, al carui studiu este publicat in publicatia Nature, a reusit sa decripteze mecanismul care creeaza aceasta adictie, scrie ziarul elvetian Le Temps.
'Se stia de multa vreme ca unele persoane isi pierd controlul, dar nu se cunosteau bazele neuronale', subliniaza cercetatorul Christian Lüscher, de la Departamentul de neurostiinte fundamentale.
'O suta de medicamente comercializate in Elvetia contin benzodiazepine, adauga acesta. Mai ales in cea mai mare parte a somniferelor si anxioliticelor.' Cel mai vechi este valiumul, dar se gaseste si in xanax sau dormicom. Aceasta clasa de molecule este in general administrata la crizele de epilepsie sau pentru relaxarea muschilor, de exemplu in cazuri de hernie de disc. Benzodiazepinele au un efect euforizant, unele fiind si hipnotice.
'Faptul ca benzodiazepinele creeaza dependenta limiteaza potentialul lor terapeutic', afirma Arthur Riegel si Peter Kalivas, de la Universitatea de Medicina din Carolina de Sud, referindu-se la studiul cercetatorilor elvetieni. 'Cea mai mare parte din substantele adictive activeaza acelasi circuit cerebral: sistemul dopaminergic care este stimulat si de recompense naturale, precum hrana sau sexul.'
Experientele facute de cercetatorii elvetieni pe soareci, in parte modificati genetic, arata ca benzodiazepinele impiedica celulele inhibitoare sa-si faca treaba intr-o zona a creierului numita arealul tegmental ventral. Ele fac acest lucru prin conectarea la un tip specific de receptor - GABAA alpha1 - de pe membrana neuronilor. Dar acest lucru nu este suficient pentru ca aceste substante sa creeze dependenta. Pentru acest lucru, ele isi modifica si conexiunile dintre celulele nervoase. Cercetatorii au reusit sa arate ca asa se intampla cu unele benzodiazepine, chiar dupa cateva zile, cand moleculele au fost eliminate prin rinichi.
Vestea cea proasta este ca efectul sedativ al acestor substante este provocat de actiunea lor asupra aceluiasi receptor, dar intr-o alta zona a creierului, trunchiul cerebral, care controleaza starea de veghe. Cele doua fenomene sunt indisociabile. Vestea cea buna este ca unele benzodiazepine experimentale actioneaza asupra tuturor receptorilor cu exceptia alpha1. Efectele anxioliticelor, care depind de un canal alpha2, se conserva, reducandu-se riscul de dependenta. Aceste noi molecule nu sunt disponibile pe piata, iar unele au fost scoase din motive de toxicitate. Dar daca una din ele s-ar dovedi utilizabila, ea s-ar putea substitui cu folos celor care sunt folosite acum. 'Cu atat mai mult cu cat persoanele anxioase sunt supuse unui risc crescut de dependenta, adauga Christian Lüscher.' Aceste molecule ar insemna ca nu se inlocuieste o dependenta cu o alta, conchide ziarul.