Depresia în sarcină

Autor:

Depresia în sarcină
Sarcina este considerată în general o perioadă de entuziasm și împlinire în viața unei femei, de aceea apariția depresiei în această etapă poate fi o asociere cel puțin surprinzătoare. Dacă depresia post-partum este mult mai mediatizată, depresia din timpul sarcinii (numită și antenatală sau prenatală) este mai puțin cunoscută.

Statisticile sugerează că între 14% și 23% dintre femeile însărcinate se confruntă cu depresia prenatală și că aproximativ 1 din 7 femei se va confrunta cu depresia în perioada cuprinsă între un an înainte de naștere și un an după naștere. Totodată, este o tulburare care în multe cazuri poate rămâne nediagnosticată, fie din cauza similarității unora dintre simptomele de sarcină cu cele ale depresiei, fie din cauza miturilor care continuă să fie vehiculate despre despresie. (1), (2)

Care sunt cele mai comune mituri despre depresie aflați din acest articol.

Conform unui studiu publicat în British Medical Journal (citat de Harvard Health Publications), multe dintre cazurile de depresie post-partum ar începe de fapt din timpul sarcinii, perioada postnatală fiind apogeul manifestărilor depresive. În studiul respectiv, 9000 de viitoare mame au ținut un jurnal al dispoziției între luna a patra și luna a opta de sarcină, apoi între luna a doua și luna a opta postnatal. Cercetătorii s-au axat pe simptomele psihice (schimbările de dispoziție, stima de sine scăzută, accesele de plâns necontrolat, iritabilitatea, sentimentul neajutorării, incapacitatea mamelor de a se bucura de activitățile plăcute). S-a observat că nivelul cel mai ridicat al depresiei s-a înregistrat în luna a opta a sarcinii, iar cel mai scăzut la opt luni după naștere. (3)

Nu în ultimul rând, femeile sunt mai predispuse decât bărbații la depresie, iar perioada dinainte și după naștere este una de vulnerabilitate, care crește acest risc.
Mai multe informații legate de riscul mai mare de depresie al femeilor găsiți aici.

De ce apare depresia în sarcină?

Etiologia depresiei nu este complet elucidată – se consideră că la baza apariției acestei tulburări ar sta o combinație de factori biologici (predispoziție genetică, dezechilibre chimice la nivelul neurotransmițătorilor din creier etc.) și factori psiho-sociologici (traume și evenimente de viață extrem de stresante, izolarea, anumite trăsături de personalitate predispozante etc.). O prezentare mai detaliată a acestor factori puteți găsi în acest articol.

Anumite aspecte pot contribui la posibilitatea ca viitoarea mamă să se confrunte cu depresia pe durata sarcinii. Este vorba de factorii de risc pentru depresia antenatală, iar printre cei mai comuni se numără:
  • sarcina neplănuită/nedorită;
  • probleme de cuplu (lipsa sprijinului din partea partenerului sau chiar violența acestuia);
  • anxietatea crescută și gânduri/așteptări negative legate de sarcină;
  • probleme cu o sarcină anterioară sau un istoric de sarcină (sarcini) pierdută/e;
  • un istoric personal sau familial de depresie sau o altă tulburare psihică;
  • vârsta mică a viitoarei mame;
  • abuzul de substanțe;
  • confruntarea cu evenimente stresante de viață. (1), (3), (4)

Depresia antenatală, postnatală (post-partum) și perinatală

Mult mai cunoscută de către publicul general decât depresia în timpul sarcinii este depresia post-partum (postnatală). Aceasta apare în perioada după naștere, între o lună și un an de la naștere. Când depresia apare pe durata sarcinii vorbim despre depresia antenatală. Când depresia debutează înainte de sarcină și continuă și după nașterea copilului, se vorbește despre depresia perinatală. (5)

Cum se manifestă depresia în sarcină?

Din cauza modificărilor hormonale și emoționale care apar în sarcină, pentru viitoarea mamă sau cei apropiați poate fi dificilă diferențierea între depresie și modificările de dispoziție considerate normale în sarcină, cu atât mai mult cu cât unele simptome depresive se suprapun peste cele experimentate în general de femeile însărcinate (de exemplu, oboseală, dificultăți de concentrare, somnolență, anxietate, absența poftei de mâncare etc.).

Totuși, în cazul depresiei, viitoarea mamă se confruntă cu simptomele depresive pentru o perioadă de minimum două săptămâni, iar unele dintre ele sunt specifice doar depresiei:
  • stări de tristețe și deprimare prelungite, cu nevoia de a plânge frecvent;
  • gânduri de vinovăție și lipsă de valoare a propriei persoane;
  • scăderea/pierderea energiei și motivației, oboseală permanentă;
  • iritabilitate, agitație, neliniște;
  • tulburări ale somnului (fie somnolență excesivă, fie insomnie);
  • modificări ale apetitului, cu pierderea sau luarea în greutate;
  • tulburări de concentrare și de memorie;
  • pierderea interesului pentru hobby-uri și activități care înainte îi făceau plăcere viitoarei mame;
  • gânduri frecvente despre sinucidere (în cazuri severe de depresie chiar tentative de sinucidere).
Simptomele depresiei în sarcină sunt aceleași cu care orice persoană depresivă se confruntă. (1), (4), (6)

Tratamentul depresiei în sarcină

Diagnosticul cât mai rapid al depresiei și tratamentul instituit cât mai aproape de debutul simptomelor asigură mai mari șanse de vindecare.

Tratamentul medicamentos al depresiei poate fi o sursă de îngrijorare pentru femeile însărcinate, preocupate de posibilele riscuri pe care administrarea de antidepresive le poate avea pentru sarcină și făt. Depinde foarte mult de severitatea depresiei mamei, iar medicul psihiatru, cel care prescrie tratamentul, trebuie să aibă în vedere balanța costuri-beneficii atunci când recomandă tratamentul. În general, tratamentul medicamentos al depresiei se recomandă în cazurile severe.

Mai multe despre administrarea antidepresivelor în sarcină citiți în acest articol.

Cealaltă opțiune de tratament, psihoterapia, nu are contraindicații în sarcină, fiind recomandată în general pentru cazurile ușoare și moderate de depresie. Aceasta ajută totodată femeia însărcinată să se pregătească pentru noul rol (cel de mamă) și pentru modificările pe care acesta le implică. (3), (7)

Care sunt riscurile depresiei mamei pentru sarcină și copil?

Una dintre cele mai mari îngrijorări este dacă depresia mamei poate să afecteze fătul.

Dacă depresia nu este tratată, poate avea o serie de efecte negative asupra sarcinii și fătului, dar și pe termen lung, pentru copil și legătura dintre el și mamă. În literatura de specialitate sunt menționate următoarele riscuri:

Pentru copil:

  • naștere prematură;
  • restricția (retardul) de creștere intrauterină;
  • greutate mică la naștere a bebelușului;
  • consecințe care apar pe parcursul dezvoltării copilului: nivel mai mare de impulsivitate și iritabilitate, număr redus de expresii faciale, dificultăți de natură cognitivă, emoțională, socială sau comportamentală;

Pentru mamă:

  • dificultăți și/sau lipsa interesului pentru o îngrijire prenatală adecvată (nutriție deficitară, odihnă insuficientă din cauza tulburărilor de somn, lipsa luării în greutate din cauza absenței poftei de mâncare, absența de la controalele prenatale);
  • risc mai mare de depresie post-natală;
  • tendință mai mare către comportamente de risc (acuz de alcool și substanțe, fumat). (2), (3), (4), (8)

Sănătatea mentală a mamei în sarcină

În perioada sarcinii, controalele medicale (la ginecolog și la medicul de familie) pun preponderent accent pe sănătatea fizică a mamei și copilului. Dar sănătatea psihică a viitoarei mame nu trebuie însă omisă. În S.U.A., de exemplu, Colegiul American al Medicilor Obstetricieni și Ginecologi recomandă un test de screening pentru depresie pentru viitoarele mame, care să se realizeze cel puțin o dată în perioada sarcinii. (1)

Ce pot face viitoarele mame:

  • Evitați să faceți schimbări majore de viață pe durata sarcinii, pentru a nu vă supune unui stres de care nu aveți nevoie în această perioadă.
  • Discutați cu alte mame pentru a vă informa despre ceea ce presupune sarcina/nașterea și pentru a profita de experiențele lor.
  • Împărtășiți emoțiile, temerile, anxietatea cu partenerul de viață, familia sau prietenii apropiați.
  • Odihniți-vă adecvat! Somnul insuficient afectează capacitatea corpului și a minții de a face față evenimentelor stresante de zi cu zi. Odihna și somnul ar trebui să fie o prioritate pe durata sarcinii.
  • Faceți mișcare ușoară (compatibilă cu sarcina: mers pe jos, înot) atât timp cât efortul fizic nu este o contraindicație pentru sarcina dvs. Mișcarea duce la creșterea nivelului de serotonină din creier și la eliberarea de endorfine, care dau o stare de bine, în timp ce reduc nivelul cortizolului (hormonul stresului). (4), (7)

Ce poate face familia?

Cel mai important, dacă observați că partenera de viață sau o viitoare mamă se confruntă cu simptome depresive, este să o încurajați să apeleze la un specialist în sănătatea mentală. Netratată, depresia poate avea consecințe majore, așa cum am văzut deja. Totodată, apariția unei sarcini pe fondul unei depresii o poate agrava, dar există și riscul ca sarcina să provoace o recidivă a depresiei, în cazul în care viitoarea mamă a avut în trecut această tulburare. (2)

Nu în ultimul rând, susținerea și ajutorul oferit viitoarei mame, cu căldură și înțelegere față de dificultățile cu care se confruntă, pot fi de un real folos.

Mai multe despre cum putem ajuta o persoană care se confruntă cu depresia găsiți în acest articol.

Data actualizare: 18-09-2017 | creare: 18-09-2017 | Vizite: 260
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Recomandari generale in timpul sarcinii
  • Menopauza si tulburarile psihice
  • Menstruația peste sarcină
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK