Dezvoltarea cognitiva a copilului scolar

Perioada scolara reprezinta o etapa de dezvoltare extrem de propice invatarii, in care copiii sunt nu numai dornici de a realiza ei insisi anumite lucruri, dar si de a le realiza cat mai bine cu putinta. Dezvoltarea cognitiva depinde de dezvoltarea si exercitarea voluntara a atentiei si memoriei. Gandirea la inceputul acestei perioade este strict concreta, limitata la aspectele reale, pentru a capata la scolarul mijlociu un caracter abstract, extinsa spre posibil. Copiii de varsta scolara se remarca prin setea de cunoastere si intelegere, precum si prin curiozitatea si inteligenta deosebita. La formarea scolarilor mici si mijlocii ia parte, pe langa parinti, si anturajul format din prieteni si colegi. Mintea copiilor la aceasta varsta nu este preocupata de trecut sau viitor, ci de prezent.

Dezvoltarea cognitiva a scolarului mic 6, 7 - 10, 11 ani

Copiii de varsta scolara mica sunt extrem de curiosi si atrasi de lucrurile interzise sau necunoscute. Conform clasificarii lui Piaget, scolarul mic se afla in stadiul concret operational al dezvoltarii cognitive, caracterizat de transformarea fanteziei infantile in gandire logica si capacitatea de a intelege relatiile cauza - efect.

Odata cu introducerea in mediul scolaritatii, copiii au ca activitate principala invatatul si, in scoala primara, cunostintele se acumuleaza piramidal, avand la baza aptitudinile achizitionate deja - in clasele III, IV citirea unui paragraf inseamna intelegerea continutului, descifrarea cuvintelor fiind realizata deja in primele clase primare. Volumul de cunostinte, precum si solicitarile, cresc in complexitate odata cu trecerea anilor, iar scolarul poate evolua numai daca si-a insusit cunostintele si deprinderile de baza in invatare.

Afectiunile care impiedica o invatare normala la scolar se manifesta prin: inversarea literelor sau cifrelor, citirea extrem de inceata, confundarea simbolurilor matematice, a cuvintelor asemanatoare sau a cifrelor.

• Gandirea - Copilul se remarca prin gandirea logica, organizata si concreta, ceea ce inseamna ca ideile abstracte - cum ar fi notiunile de forta sau energie din fizica - nu sunt intelese. Datorita gandirii logice copilul intelege principiul conservarii (1 kg puf = 1 kg de fier), spatialitatea, distanta si directia. Principiul conservarii cantitatii apare la 7 - 8 ani, cel al greutatii la 9 - 10 ani, iar cel al conservarii volumului apare la 11 - 12 ani. O caracteristica dobandita de gandire in aceasta perioada este reversibilitatea, in special a numerelor: de ex. daca 3+4=7, atunci 7-4=3. Eliminarea egocentricitatii infantile ii face pe scolari capabili sa inteleaga lucrurile din perspectiva altor persoane, totodata disparand miturile legate de Mos Craciu, Mos Nicolae, etc.

• Memoria - La scolarul mic memoria este predominant mecanica si involuntara, fiind influentata in special de sentimentele copilului. Abia in jurul varstei de 9 ani copilul memoreaza voluntar, iar in jurul varstei de 10 ani memorarea devine logica si selectiva. Uitarea este frecventa si se manifesta mai ales in planul actiunilor - de ex. copilul uita des pensarul acasa, sau schimbul de la sport la scoala.

• Atentia - Dezvoltarea cognitiva la scolarul mic presupune trecerea de la atentia involuntara si spontana la cea voluntara - copilul se poate concentra 30 - 40 de minute si pana la 50 de minute la varsta de 10 - 11 ani, insa atentia ii este distrasa foarte usor. Atentia la aceasta varsta devine selectiva, adaptabila si planificata.

• Imaginatia - Pana la varsta de 8 - 9 ani imaginatia este mai saraca, urmand ca apoi sa devina mai bogata si bazata pe elemente logice.

• Perceptia - La scolarul mic perceptia nu mai este spontana ci este intentionata, transformandu-se in observatie.

• Afectivitatea - Emotiile se echilibreaza si apare sentimentul datoriei.

• Vointa - Scolarul mic are o vointa instabila si declansata de actiunea autoritatii adultilor.

• Limbajul - In perioada scolaritatii mici vocabularul se dubleaza, iar copilul isi modifica in mod pozitiv limbajul, prin insusirea regulilor de gramatica si pronuntie, achizitionarea aptitudinilor de scris si citit, invatarea sinonimelor si antonimelor, imbunatatirea exprimarii.

Dezvoltarea cognitiva a scolarului mijlociu 10, 11 - 14, 15 ani

Perioada scolaritatii mijlocii este marcata in mod special de transformarile unice suferite in perioada pubertatii; aceste schimbari afecteaza comportamentul, precum si dezvoltarea cognitiva, sociala, emotionala si intelectuala. Conform clasificarii lui Piaget, scolarul mijlociu se afla in stadiul formal operational al dezvoltarii cognitive, caracterizat de achizitionarea unor noi "unelte" in manipularea informatiei - gandirea abstracta, deductia, formularea ipotezelor, abordarea flexibila a problemelor, etc.

• Gandirea - In primul rand, puberii devin capabili sa perceapa dimensiunea ipotetica a lucrurilor, incepand sa se gandeasca si la lucrurile posibile, nu doar la cele reale. O alta calitate pe care gandirea o dobandeste la varsta preadolescentei este caracterul abstract - copiii inteleg mai bine metaforele, proverbele si analogiile, ceea ce ii ajuta sa fie interesati de mai multe domenii: politica, filosofie, religie, moralitate. In jurul varstei de 12 - 13 ani creste foarte mult randamentul activitatii intelectuale. Exista si variatii intre copii - unii reusesc sa imbine gandirea logica cu cea abstracta, in timp ce altii sunt concentrati inca pe aspectele logice.

In perioada scolaritatii mijlocii copiii devin capabili sa observe obiectiv si sa-si analizeze propriile procese mentale, fapt ce poate deveni riscant atunci cand scolarul devine preocupat in exces de propria persoana. Alte caracteristici noi ale gandirii scolarului mijlociu sunt multidimensionalitatea si relativitatea cu care sunt privite lucrurile. Copiii isi dau seama ca exista mai multe fatete ale unui lucru sau a unei realitati.

• Memoria - Scolarul mijlociu memoreaza logic si selectiv, utilizand scheme si asocieri.

• Atentia - Capacitatea de concentrare creste, insa atentia este mentinuta datorita motivatiei si mai ales deprinderilor formate anterior, de mentinere a atentiei.

• Afectivitatea - Puberul trece printr-o gama larga de emotii, osciland intre extreme si izbucnind deseori in mod necontrolat. Creste necesitatea anturajului, insa timiditatea poate impiedica contactul cu alte persoane de aceeasi varsta.

• Imaginatia - Acest aspect cognitiv este utilizat cu preponderenta in relatie cu sexul opus.

• Limbajul - Scolarul incepe sa inteleaga si sa foloseasca cuvintele din argoul scolar, epitetele, figurile de stil si alte elemente de limbaj cu subanteles. La fel ca si comportamentul, limbajul scolarului mijlociu este caracterizat de teribilism si vulgaritate.