Dezvoltarea psihosociala a adolescentului

Dezvoltarea psihosociala a adolescentului

©

Autor:

Dezvoltarea psihosociala a adolescentului
Adolescenta este o etapa de dezvoltare psihosociala mai putin tulbure decat cea anterioara, tanarul orientandu-se pe de o parte spre problemele lumii sociale exterioare, iar de cealalta parte realizeaza o incursiune in propriul psihic, pentru a-si forma o imagine a sinelui. In perioada adolescentei propriu-zise tinerii sunt tot mai putin influentati de catre grupul de prieteni si, dat fiind faptul ca transformarile fizice si sexuale sunt in mare parte incheiate, tanarul se simte mai confortabil in propriul corp. Din punct de vedere psihosocial, adolescentii se confrunta cu mai multe provocari esentiale: dezvoltarea constiintei sinelui, stabilirea autonomiei, acceptarea intimitatii si a propriei sexualitati si integrarea treptata in valorile vietii.

Activitatea sexuala variaza la adolescentii de 14, 15 - 18, 20 ani, insa cu totii sunt interesati de intalniri si socializari cu tinerii de sex opus. Aceasta atitudine, impreuna cu necesitatea crescuta de afirmare a independentei, poate duce la conflicte cu parintii. Succesul rezolvarii acestor conflicte depinde de istoricul relatiilor dintre parinte si copil, precum si de dispozitia parintilor de a avea o comunicare deschiza cu tinerii. Imaginea fizica are un rol foarte important in perioada adolescentei propriu-zise, atat in formarea unei imagini pozitive despre sine, cat si in stabilirea unor relatii sociale de succes. Din acest punct de vedere, riscul adolescentei este izolarea sociala produsa de o imagine considerata neatragatoare - acnee, obezitate.

Dupa varsta de 18 - 20 de ani, in perioada adolescentei prelungite, tinerii se orienteaza spre lumea inconjuratoare si persoanele din jur, iar relatiile de prietenie in grup se transforma in relatii individuale. Adolescentul devine capabil sa dezvolte prietenii bazate pe loialitate si apropiere, fata de relatiile de prietenie din copilarie, bazate pe incredere si sprijin reciproc. Relatiile intime sunt mai putin superficiale si devin un aspect definitoriu pentru identitatea tanarului adolescent. O parte din adolescenti incepe sa se adapteze provocarilor vietii universitare, iar cealalta parte dintre tineri o ia pe drumul vietii adulte, incercand sa-si stabileasca autonomia si independenta financiara.

Stabilirea identitatii sinelui in adolescenta - dezvoltarea psihosociala dupa Erikson

Potrivit lui Erik Homburger Erikson, dezvoltarea psihosociala a fiintei umane rezulta din rezolvarea crizei produse de conflictul dintre procesul treptat de maturizare si de construire a unei identitati de sine pe de o parte si provocarile culturale si reactia la acestea de cealalta parte. Dezvoltarea psihosociala conform lui Erikson cuprinde mai multe etape, iar adolescenta (14 - 20 ani) se incadreaza in etapa a cincea: criza IDENTITATE versus CONFUZIE DE ROL.

In perioada adolescentei tanarul are rolul de a-si stabili o identitate a sinelui si de a se integra cu succes in societate. Confuzia de rol reprezinta perspectiva negativa, in care adolescentul nu reuseste sa isi dea seama cine este cu adevarat sau adopta roluri negative (de ex. delincventa) . Pentru a rezolva cu succes aceasta criza de identitate, tanarul incearca sa integreze opiniile persoanelor importante din viata sa in propria imagine despre lume, pana in momentul in care obtine o filosofie de viata unificata. Unii tineri isi stabilesc o identitate de sine adoptand valorile morale si indeplinind asteptarile parintilor, iar alti adolescenti isi asuma o identitate negativa, opunandu-se parintilor si societatii, in acelasi timp afiliindu-se la un grup de tineri de aceeasi varsta - tocilari, pitipoance, etc. Exista si tineri care raman izolati, nu reusesc sa se identifice cu niciun model si nu se incadreaza nicaieri in societate. Acestia din urma ajung adulti caracterizati de instabilitate - schimba frecvent locul de munca si partenerul, nu au obiective clar stabilite in viata.

• Conceptul identitatii sinelui reprezinta un set organizat de obiective, aptitudini, valori si atitudini pe care tanarul il considera ca fiindu-i caracteristic si ca il defineste ca persoana. Gandirea matura ii permite adolescentului sa "adauge" sinelui noi trasaturi, pozitive sau negative, pe masura ce trece prin experiente diverse de viata: invatarea unei deprinderi, legarea unor prietenii apropiate, succesul scolar etc. Aceste experiente sociale il vor ajuta sa aiba o imagine buna despre sine si sa adopte un comportament adult.

• Afirmarea de sine este o a alta chestiune "arzatoare" in perioada adolescentei - tinerii simt nevoia imperioasa de a le fi recunoscute meritele si calitatile de adulti, in special de catre parinti. Desconsiderarea este o experienta dureroasa pentru un adolescent. Pentru a obtine afirmarea de sine tanarul incearca sa se evidentieze prin imaginea exterioara, limbaj, comportament, etc.

Explorarea identitatii sexuale in adolescenta are loc in cadrul "prezumtiei de heterosexualitate" caracteristice majoritatii spatiilor culturale. Stabilirea unei identitati sexuale depinde de educatia sexuala primita si expunerea la sexualitate. La fel ca in cadrul procesului stabilirii unei identitati de sine, stabilirea identitatii sexuale poate include confuzii de rol - tinerii cu alte orientari sexuale trec mai intai prin incercarea de a se identifica cu modelul de sexualitate acceptat de societate in general, si anume cel heterosexual. Unii adolescenti au taria de a confrunta societatea si de multe ori familia pentru a-si accepta propria identitate sexuala, in vreme ce altii continua sa se conformeze tendintelor sociale care blameaza homosexualitatea, fapt ce duce la izolare sociala, culpabilizare, abuz de substante narcotice sau chiar suicid.

• Stabilirea autonomiei inseamna obtinerea independentei, insa nu prin izolarea de familie si prieteni, ci independenta in cadrul relatiilor sociale. Tinerii autonomi au capacitatea de a lua propriile decizii, traiesc dupa propriile norme si sunt mai putin dependenti emotional de parinti.

Un alt obiectiv al dezvoltarii psihosociale in adolescenta este stabilirea unor raporturi de prietenie intime, apropiate, bazate pe incredere, onestitate si comunicare. Urmand modelul acestor relatii de prietenie, tinerii invata sa aiba legaturi romantice sanatoase cu un eventual partener de viata.

• Relatia tanarului cu familia se afla in schimbare in perioada adolescentei. La inceput, nevoia de independenta ii face pe tineri sa se indeparteze de familie si sa devina foarte atasati de prieteni. Aceasta atitudine duce de multe ori la conflicte intre parinti si copii, precum si la un comportament provocator si sfidator al adolescentului. Parintii si familia insa trebuie sa ramana in continuare un sprijin emotional si un refugiu pentru copil. Mai tarziu, adolescentul se maturizeza si relatiile cu familia redevin stranse si, de data aceasta, capata o trasatura de maturitate.

Data actualizare: 14-03-2019 | creare: 04-02-2010 | Vizite: 13137
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Tinerii adolescenÈ›i care se simt singuri au riscuri crescute pentru multiple comportamente nesănătoase
  • Dansul sau lectura pot reduce comportamentul antisocial al adolescenÈ›ilor
  • Impactul reÈ›elelor sociale asupra bunăstării psihice a adolescenÈ›ilor: diferenÈ›e în funcÈ›ie de sex
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum