Dr. Victor Spînu: În România, mortalitatea prin tuberculoză s-a înjumătăţit în ultimii 13 ani

În România, mortalitatea prin tuberculoză s-a înjumătăţit în ultimii 13 ani (de la 10,8 la suta de mii de locuitori în anul 2002, la 5,3 în 2015), datorită creşterii eficienţei tratamentului administrat în anumite condiţii de supraveghere şi de monitorizare, a afirmat joi dr. Victor Spînu, coordonator al Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei.

"Mortalitatea prin tuberculoză s-a înjumătăţit în termeni relativi, pentru că tratamentul care se administrează în cazurile cu sensibilitate este unul foarte eficient. Sunt relativ puţine boli care se tratează într-o proporţie de 85 - 86% şi acesta este principalul motiv pentru care a scăzut mortalitatea, ca şi toţi ceilalţi parametri ai incidenţei bolii", a precizat Spînu, într-o conferinţă de presă ocazionată de Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei.

Potrivit dr. Spînu, în ultimii ani, România a înregistrat şi alte progrese importante în controlul acestei boli. Rata de depistare a bolii este de peste 70% încă din anul 2009, iar în 2014 a crescut la 94% pentru cazurile noi şi la 85% pentru cazurile cu tuberculoză MDR (multidrog-rezistentă), incidenţa globală a scăzut, în ultimii 14 ani, cu 54,6% (de la 142,2 la suta de mii de locuitori în 2002 la 64,8 în 2016), prevalenţa tuberculozei a scăzut cu 51,7% (de la 200,2 la suta de mii de locuitori în 2004 la 116,7 în 2015).

El a adăugat că ar trebui să se ştie faptul că tuberculoza este o boală "perfect tratabilă" în imensa majoritate a cazurilor.

"Pacientul ar trebui, de asemenea, să aibă încredere în capacitatea medicilor de a-i diagnostica şi de a-i trata. Tuberculoza în niciun caz nu o luăm mergând pe stradă, pentru că germenele nu rezistă în spaţiul deschis, se transmite în general în spaţii închise, în anumite condiţii de temperatură. Dar există anumite contexte în care transmiterea bolii se face de la persoana bolnavă la martorul inocent", a arătat Spînu.

Infecţia tuberculoasă se transmite prin aer, prin particule de dimensiuni foarte mici. Infecţia nu este totuna cu boala, dintre toţi cei infectaţi numai unul din zece face boala. O caracteristică a microbului este că se înmulţeşte foarte mult şi atunci şi manifestările se exprimă clinic după o durată semnificativă de la debut şi sunt percepute de către bolnav foarte greu, nu atrag atenţia în mod special asupra tuberculozei, sunt similare cu cele întâlnite la multe alte boli pulmonare, după cum a explicat dr. Spînu.

Potrivit acestuia, manifestări de genul astenie, absenţa poftei de mâncare, episoade de subfebră, febră fără o cauză evidentă, tuse cronică persistentă mai mult de trei săptămâni trebuie să atragă atenţia şi asupra posibilităţii unei tuberculoze.

Dr. Gilda Popescu, managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", a susţinut că România este ţara membră a Uniunii Europene cu cele mai multe cazuri noi de tuberculoză înregistrate, incidenţa globală fiind de 6,5 ori mai mare decât în UE şi de 1,9 ori mai mare decât în Regiunea OMS Europa.

În anul 2016, în România s-au înregistrat 12.836 de cazuri noi şi recidive de tuberculoză.

Medicul s-a referit şi la măsurile incluse în Strategia naţională 2015 - 2020, care urmăresc asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, tratare şi creştere a aderenţei la tratament pentru bolnavii cu tuberculoză şi, în special, tuberculoză multidrog-rezistentă, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pentru implementarea acestora au fost identificate, pe lângă bugetul de stat, mai multe surse de finanţare externe, între care Mecanismul Financiar Norvegian, prin intermediul căruia este asigurată, în proporţie de 85%, finanţarea proiectului "Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România, prin creşterea controlului tuberculozei", proiect în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, după cum a precizat managerul Institutului "Marius Nasta".

Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei este marcată în fiecare an la data de 24 martie, zi în care, în 1842, Robert Koch anunţa descoperirea bacilului care provoacă tuberculoza.